Imagini pozitive

Dupa un sfert de veac de exil, cercetatorul Basarab Nicolescu a facut cariera in lumea stiintifica franceza, motiv pentru care Academia Romana l-a desemnat membru de onoare.

Dupa un sfert de veac de exil, cercetatorul Basarab Nicolescu a facut cariera in lumea stiintifica franceza, motiv pentru care Academia Romana l-a desemnat membru de onoare.

Crampeiele de viata romaneasca pe care Basarab Nicolescu le pastreaza in apartamentul sau din Paris au rolul de a convinge ca nu a uitat locul nasterii sale - Ploiesti, Romania.

PE DRUMUL PARISULUI. In tara adoptiva, Basarab Nicolescu a ajuns cu ajutorul guvernului francez, care i-a oferit o bursa in 1968. Timp in care Romania a trecut printr-o foarte scurta perioada de liberalizare. Desi i s-a spus la plecare ca statul roman nu va plati partea sa de bani bursierului, acesta a riscat. Dupa 25 de ani, fostul asistent universitar de la catedra de Fizica a Universitatii din Bucuresti se bucura de un binemeritat prestigiu in specialitatea sa. Azi este profesor de fizica la Universitatea Paris 6, fondatorul si presedintele Centrului International de Cercetari si Studii Transdisciplinare (o asociatie nonprofit, ce reuneste nume sonore ale culturii si stiintei romanesti), cercetator la Centrul National Francez de Cercetare Stiintifica.

IN OCHII FRANCEZILOR. Desi bine implantat in societatea franceza, Basarab Nicolescu este preocupat de imaginea pozitiva a tarii sale natale. Considera ca romanii au si altceva "de aratat" decat tigani, hoti, copii bolnavi de SIDA, orfani, prostituate. "Nu sunt un obsedat al imaginii Romaniei in strainatate, se explica fizicianul, dar constat in viata mea de fiecare zi, ca roman la Paris, ca acestia sunt cei despre care se vorbeste in ziare si la televiziune ca fiind cultura romana". In sensul acesta, o corijare a adevaratei imagini a Romaniei cu greutatile si ineficientele reale ar fi altceva, diferit de imagini extrem de negative.

SPIRIT COMUNITAR. Intrebat cum ar caracteriza comunitatea romanilor traitori la Paris, Basarab Nicolescu ne-a raspuns: "E o «comunitate», cu ghilimelele de rigoare, caci nu exista institutiile reprezentative ale acestei comunitati. Trebuie sa spun ca autoritatile romane dupa 1989 nu s-au preocupat prea mult de acest aspect. In sensul ca, dupa ce Romania a devenit o tara libera, exilul a fost tratat sub forma ca noi suntem aceia care nu am impartasit durerile si suferintele romanilor din Romania. E o prostie, bineinteles, pentru ca romanii din tara si cei din strainatate formeaza o comunitate unica, cea a romanilor… Important este faptul ca in Franta exista o comunitate de spirit, chiar daca nu ne cunoastem intre noi. Acest numar impresionant de romani de aici poate avea un rol".

TRADITIE INTELECTUALA "In decurs de opt ani, patru romani (Carmen Sylva, George Bibescu, Elena Vacarescu si George Bengescu - n.n.) si-au vazut de cinci ori lucrarile premiate de Academia Franceza. Nu cred ca exista o alta tara care sa fi dat, in acest timp, un asemenea contingent de laureati. Listele elevilor incoronati de premii in liceele Frantei nu sunt pline de nume romanesti? (…) In 1895, Romania conta pe mai mult pe 100 de doctori in Drept, mai mult de 160 de doctori in Medicina, 12 doctori in Stiinte si un doctor in Litere - numai dintre diplomatii facultatilor Parisului". (George Bengescu, diplomat, inceputul secolului al XX-lea) INITIATIVE LAUDABILE Printre putinele lucrari de omagiere a romanilor care au adus ceva nou in cultura franceza, in anul 2003, la Paris, a aparut ghidul: "Romania, capitala… Paris". Lucrarea este scrisa de Jean-Yves Conrad, fiind publicata la editura Oxus. La initiativa omului de stiinta francez de origine romana Basarab Nicolescu va aparea o noua carte care deschide o serie de cincisprezece monografii dedicate unor oameni de cultura romani. Acesta a gasit deja un editor francez, insa deplange lipsa ajutorului financiar al Guvernului roman. Autoritatile de la Bucuresti si-au retras simbolica finantare inca din 2004. Au aparut deja lucrarile monografice referitoare la: Benjamin Fundoianu, Claude Sernet, Gherasim Luca, Constantin Brancusi, Emil Cioran, Victor Brauner, Tristan Tzara, Mircea Eliade. "Daca ne ajuta si Dumnezeu, si Guvernul roman (ceea ce este un mare semn de intrebare), spune Basarab Nicolescu, viitoarele carti vor avea ca tema viata lui Eugen Ionesco, Horia Vintila, Stefan Lupascu, George Enescu si operele lor." IMAGINI NEGATIVE "Francezii au avut un capital enorm de simpatie fata de romani, dintotdeauna, dar mai ales in 1989. Cand s-au aratat toate imaginile cu cei omorati, s-a nascut un val de compasiune cum nu am trait in viata mea de aici, din Franta. Acest val a fost stopat imediat dupa invadarea Bucurestiului de catre mineri. In acel moment s-a produs o rasturnare totala a atitudinii francezilor fata de romani. Care, din pacate, persista si acum, in sensul ca ne-au considerat un popor de salbatici. Cu atitudini si violenta care nu puteau fi justificate, a caror urma a ramas pana acum."