Intoarcerea

O jumatate de milion de romani au luptat timp de 260 de zile, pana la momentul in care Germania a fost invinsa.

Ostasii romani intorsi victoriosi de pe Tisa si din Tatra

O idee despre ce a insemnat implicarea Romaniei in lupta contra Germaniei hitleriste o gasim intr-un comentariu al postului de Radio Londra, din data de 6 ianuarie 1945, in care se mentiona: "Dintre natiunile care lupta impotriva Germaniei, Romania se situeaza azi in al patrulea rand in ceea ce priveste numarul de osti care participa la bataliile de distrugere ale nazismului". Faptul ca tara noastra a acceptat sa intre in razboi alaturi de Natiunile Unite a condus la scurtarea celui de-al doilea razboi mondial cu doua sute de zile.

VICTORIE. Cotidianul Universul din data de 10 mai 1945 scria ca victoria asupra fascismului a fost comunicata la radio Londra de catre primul-ministru al Regatului Unit, Winston Churchill. Un alt personaj istoric care a anuntat sfarsitul razboiului in Europa a fost presedintele Statelor Unite, Harry Truman. O zi de la publicarea acestei stiri a urmat un articol cu un titlu incitant - "Mareata zi a victoriei". "Au sangerat popoarele europene ani de zile, au fost martore la cele mai groaznice orori pe care salbaticia unor dementi le-a savarsit, au indurat suferinte de neinchipuit dar constiinta lor, credinta lor neclintita in dreptate si omenie, indignarea sufletului lor fata de crima si oroare si dragostea lor de libertate au fost izvoare fecunde de hotarare, de energie, de forta care le-au dus spre acest liman stralucit: Victoria!".

BUCURIE. Cum au trait bucurestenii sfarsitul razboiului aflam din acelasi numar al Universului: "Capitala este in plina sarbatoare. Peste tot flutura drapelul tarii si al Natiunilor Unite. Populatia Capitalei traieste clipe de adevarata inaltare sufleteasca. In urma dispozitiilor guvernului, activitatea institutiilor publice si particulare este suspendata. Magazinele sunt inchise. Cetatenii Capitalei se aduna catre amiaza in coloane uriase, in marile piete, indreptandu-se unele pe Calea Victoriei spre Piata Palatului, iar altele spre piata Jianu. Clopotele bisericilor suna prelung, vestind tuturor cetatenilor sarbatoarea Victoriei. Sirenele care aminteau populatiei pericolele aeriene, suna pentru ultima oara incetarea lor definitiva". Soldatii romanii implicati in razboi nu s-au vazut peste noapte acasa, langa cei dragi. O epistola scrisa la data de 28 mai 1945 demonstreaza acest lucru. Pentru acestia chinul a continuat.

TEAMA DE A NU FI UITAT DE CEI DRAGI

"Draga Pia, / Trimit un ostas la Spital si-ti trimit prin gentiletea lui acest plic care vine personal din satul de mai sus, Svadi Criz. Stam in acest sat pitoresc de 14 zile exact de la incetarea ostilitatilor si speram zi in zi sa ne inapoiem in tara. Zvonuri, soapte, dar nimic concret, nimic precizat. Ca o rasplata pentru frumoasele comportari ale mele pe timpul luptelor de la 28 IV - 10 V cu riscuri destule in ceea ce priveste viata mea... am fost propus la "Coroana Romaniei" in gradul de cavaler cu panglica de virtute militara si cu spade, decoratie aprobata de Divizia 2 Infanterie si Corpul de Armata. Vezi ce viteaz este Fulgi? Nu am primit decat o carte postala de la tine. De ce? Numai atat? Sau cei plecati sunt uitati de tot? Termin scurta misiva. Sarutandu-te cu multa pasiune...". Scrisoarea unui ostas roman aflat in Cehoslovacia in mai 1945

PIERDERI PE FRONTUL DE VEST La 12 mai 1945 armata romana si-a incheiat participarea la obtinerea victoriei finale asupra Germaniei naziste. In cele noua luni, efectivele militare angajate in lupte s-au ridicat la aproape 540.000 de combatanti. Armata romana a strabatut in marsul ei peste 1.000 km., a traversat 17 masive muntoase si a fortat 12 cursuri mari de apa, eliberand 831 localitati, dintre care 53 de orase. Ostasii romani au provocat inamicului pierderi care s-au cifrat la 117.798 de prizonieri si 18.731 de morti gasiti pe teren. Pierderile armatei romane s-au ridicat la circa 169.000 morti, raniti si disparuti. TRATAT DE PACE NEMILOS CU ROMANIA La 10 februarie 1947 delegatia Romaniei (Tatarescu, L. Patrascanu, St. Voitec si D. Damaceanu) a semnat la Paris Tratatul de pace cu Puterile Aliate si Asociate, care prevedea urmatoarele: Romania a incetat operatiunile militare impotriva Natiunilor Unite la 24 august 1944 si a participat activ la razboiul impotriva Germaniei. In privinta frontierelor - raman cele existente la 1 ianuarie 1941 prin care se sanctioneaza astfel ocuparea Basarabiei, tinutului Herta si a Bucovinei de Nord de catre U.R.S.S. REPARATII, DAUNE SI ALTE "TAXE" In continuarea Tratatului se stipula: Romania se obliga sa plateasca URSS drept reparatii, in opt ani, suma de 300.000.000 dolari SUA, in bunuri; transferarea catre URSS a tuturor averilor germane din Romania; libera navigatie pe Dunare pentru toate statele, pe picior de egalitate; retragerea tuturor fortelor aliate in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a Tratatului de pace, cu exceptia unor forte armate ale URSS "care i-ar putea fi necesare pentru mentinerea liniilor de comunicatie" etc.