La cafeneaua parlamentara

Se zice ca la Capsa se faceau si se desfaceau guverne, ca adevarata politica acolo se plamadea.

Lucru adevarat in mare parte, pentru ca, de-a lungul timpului, Casa Capsa a reprezentat locul de intalnire al celor mai importante personalitati politice ale Romaniei moderne. Chiar patronul, Grigore Capsa, ne spune profesorul Ionel Zanescu, era membru de vaza al conservatorilor. Grigore a fost chiar senator din partea acestui partid, ales in 1891, cinci ani mai tarziu devenind presedinte al Camerei de Comert si Industrie. In 1891, Grigore Capsa a deschis, in locul farmaciei Bruss, din coltul cladirii, celebra cafenea Capsa, un spatiu care a devenit in curand cel mai important loc de intalnire al celor care doreau sa discute politica. Chestiunile care se discutau aici erau atat de importante, incat cafeneaua Capsa rivaliza, pentru contemporani, cu institutiile oficiale ale statului. Asa au aparut expresii noi, cum ar fi: "in colt la Capsa", "intre Capsa si Palat" sau "te-a vazut tot Capsa".

LEGENDE. Pentru ziaristi, Capsa era o comoara informativa, pentru ca aici puteau afla ultimele zvonuri; de la Capsa plecau stirile despre caderea guvernului, despre schimbarea ministrilor, despre demisii, fuziuni si sciziuni. Doi lideri conservatori, Take Ionescu si Nicolae Filipescu, au incercat o impacare chiar la Capsa, la un dejun pe care au incercat sa-l tina secret. Impacarea insa nu s-a materializat, iar opinia publica a aflat a doua zi despre esec. Intamplarea a fost o ocazie pentru Paul Gusty sa compuna un cuplet: "La Capsa in cabina/ Un dejun combina/ Doi dusmani politici, oameni mari de stat./ Ei se sarutara/ Isi jurara apoi amor inflacarat./ Insa peste noapte/ S-auzira soapte/ Si toti partizanii iute au constatat:/ Cei doi de la Capsa/ S-au jucat de-a leapsa,/ Nu, n-a fost amor adevarat". Ultimul vers era o parodie dupa refrenul unui cuplet al artistului Maximilian - "Mostenitorii veseli", al carui refren era: "Asta nu-i amor adevarat".

TIMPURI. Intrarea Romaniei in Primul Razboi Mondial a implicat si Capsa, deoarece acest loc a reprezentat locul unde dezbaterea publica a cunoscut cea mai mare intensitate. Noutatile de pe front erau dezbatute aici cu cea mai mare atentie, tacticile generalilor erau puse sub semnul intrebarii de catre strategii de cafenea.

ELITA. Si peste Carpati, Capsa era la fel de vestita ca in vechiul regat. Victor Eftimiu povestea ca odata Octavian Goga i-a povestit cum un grup de tarani, dupa ce asculta promisiunile electorale ale unui candidat la scaunul de parlamentar al Romaniei Mari, il intreaba daca stie frantuzeste si se duce la Capsa, conditii care li se pareau obligatorii pentru un candidat cu adevarat bun. "A te duce la Capsa era pentru taranul transilvan sinonim cu a reprezenta elita bucuresteana, abilitatea politica si tactul diplomatic, a te purta bine in lume, a fi la nivelul grofilor si gentrylor maghiari, care ii dispretuiau pe ei de la inaltimea titlurilor nobiliare, a face parte dintr-o aristocratie a averii si a spiritului, a fi boier purtat pe la Paris, in sfarsit, a putea infrunta oricand distinctia manierelor si stralucirea mintii, pe strainul civilizat, pretentios.

Acolo nu se discuta literatura, ci se puneau la cale interpelari in Parlament, campanii de presa, cancanuri", spunea Victor Eftimiu.

Citește pe Antena3.ro Rezultate parțiale. Se numără ultimele voturi. Luptă strânsă între Elena Lasconi și Marcel Ciolacu pentru turul doi BIROU DE INFORMATII POLITICE Capsa se anima si mai mult atunci cand aveau loc evenimente politice mai insemnate. Caderea unui guvern sau scandalurile publice erau dezbatute aici de dimineata pana seara cu cea mai mare seriozitate, de politicieni care se aflau chiar in miezul evenimentelor, dar si de burghezi obisnuiti, interesati doar sa afle ce si cum. "Toate evenimentele se dezbat la Capsa. Si lumea este incredintata ca lucrurile se vor desfasura cum s-a hotarat aici. Capsa nu este o simpla cafenea unde se bea svartul cel mai bun si se mananca cele mai bune prajituri. Este un birou de informatii politice, literare, artistice si mondene", spune profesorul Ionel Zanescu. TEREN DE INTALNIRE NEUTRU PENTRU POLITICIENI "Dupa mine, Casa Capsa n-a fost numai o intreprindere comerciala si industriala, ci un institut de adevarata educatie sociala si politica", scria A. Kiriacescu. Capsa a fost primul institut de radiofuziune, spunea Kiriacescu, pentru ca de aici zvonurile se raspandeau cu cea mai mare viteza in toate colturile Capitalei. Capsa era un teren de intalnire neutru pentru oamenii politici ai vremii, asa cum s-a intamplat in cazul lui Take Ionescu si Nicolae Filipescu (foto dreapta). Pentru ziaristi, Capsa era un loc obligatoriu pe unde trebuiau sa treaca pentru o documentare completa. "Atanase Stolojan, fost ministru liberal, om cu o cultura destul de variata, dar obtinuta tarziu, mai mult autodidact, era un agreabil vorbitor. Aduna in jurul sau pe reporterii ziarelor de toate culorile politice si tinea conferinte. De cele mai multe ori oferea si sticle de sampanie, caci conul Nastase era un mare iubitor al bunei mancari si bauturi", isi amintea Constantin Bacalbasa. "Tachinarile si calambururile erau la ele acasa, fiecare dintre participanti nescapand ocazia pentru a-si ataca colegul de masa sau din tabara adversa", spune Ionel Zanescu. CAPSA SI CONFLICTELE POLITICE Luptele politice intre cele doua mari partide antebelice, conservator si liberal, vor preocupa permanent societatea de la Capsa. Dar luptele politice se dadeau nu numai intre aceste doua partide, ci si intre diversele factiuni din interiorul formatiunilor politice, cum este cel intre Take Ionescu si Petre Carp. Nici in randul liberalilor lucrurile nu mergeau struna: Ion C. Bratianu si C. A. Rosetti, aflati la un moment dat in conflict, incercau sa-si atraga simpatiile tinerilor veniti de la studiile din strainatate si care acum se adunau la Capsa.