La "Doina"

In Paris poti manca orice, orasul e plin de bistrouri si de restaurante cu "specific" divers. Restaurantul Doina cu specific romanesc se afla la "doi pasi" de Turnul Eiffel.

Daca strabati Parisul la pas, ai parte de o priveliste colorata la propriu si la figurat. Toate natiile pamantului parca si-au dat intalnire aici. Pe strazi poti sa vezi africani din cine mai stie ce tara, indieni, japonezi, chinezi, libanezi, greci, italieni - turisti sau stabiliti in Franta. Turnul Eiffel si Turnul Babel pot fi deopotriva simbol al Parisului.

BABELUL LATIN. Toate aceste semintii isi fac cunoscute traditiile culinare si ospitalitatea in cartierele orasului. Seara, stradutele multe si intortocheate ale Cartierului Latin sunt un furnicar.

Cautam si un restaurant cu specific romanesc. Nu gasim. E intr-o alta zona a orasului, in al saptelea arondisment, intr-unul dintre cele mai selecte cartiere pariziene. La doi pasi de Ambasada Romaniei si aproape de Turnul Eiffel, dai cu ochii de firma Restaurantului Doina. Aici, romanul plecat de mult din tara sau doar in trecere prin Paris are ocazia sa-si aminteasca de bucataria traditionala romaneasca. Francezul are ocazia sa cunoasca sarmalele in foi de vita, mamaliga cu branza, mititeii si alte specialitati romanesti incluse in meniul bilingv. Preturi mari - am zice - , prin comparatie cu cele vazute in Cartierul Latin. Nici clientii nu se inghesuiesc insa...

POVESTIRI ROMANESTI. Dupa cele auzite de la televizor si citite in ziare, romanul crede ca sarmalele si mititeii sunt bunatati degustate si pretuite pe intreg mapamondul. Am gasit sarmale in restaurantele cu specific traditional turcesc prezentate sub denumirea de "varza umpluta". Cat despre mititei, am aflat de la o cunostinta intamplatoare, facuta tot la Paris, ca sunt rezultatul unei improvizatii. In pavilionul cu care Romania s-a prezentat la inceputul secolului la una dintre expozitiile universale de la Paris se prajeau fleici si carnaciori, "inmiresmand" locul si ademenind vizitatorii. Atrasi de miros, acestia s-au inghesuit. Organizatorii romani au fost luati pe nepregatite de un asemenea succes culinar: la un moment dat s-au terminat matele, si oferta de carnati s-a vazut astfel compromisa. Pentru a salva situatia, au ajuns sa prajeasca umplutura direct pe gratar. Asa au rezultat celebrii mititei, prilej de mandrie si improvizatie specific romaneasca.

ATMOSFERA "ROMANEASCA". Peretii sunt garnisiti pana la refuz cu fotografii si reproduceri. Alaturate de nu se stie ce criterii ale proprietarului, fotografii si imagini cu Henry Mathias Berthelot, Vlad Tepes, Alexandru Ioan Cuza, o "ctitorie a Epocii de Aur", Hotelul Union din Bucurestiul interbelic, poetul national Mihai Eminescu. Printre ele atarna o copie dupa Coloana infinitului. Vizitatorul poate "retrai" Romania si auditiv. Pentru ca televizorul e pornit pe un post romanesc de muzica - Etno TV. Pe ecran lalaie cantareti de muzica populara a caror prestatie, in anii comunismului, n-ar fi trecut de faza judeteana a "Cantarii Romaniei".

PREZENTE? "Vin romanii la Doina?", il intrebam pe patron. "Vin, cum sa nu, vin foarte multi", raspunde el. Ne arata cu satisfactie panoul din fereastra localului, unde expune fotografiile personalitatilor ospatate aici: Florin Piersic, Radu Beligan, Gica Hagi, Dan Petrescu, Bogdan Stelea, Alexandru Arsinel si Stela Popescu. Fetele Romaniei la Paris? Una dintre ele e Restaurantul Doina. Unde romanul, care se lauda cu bucataria traditionala, nu s-ar regasi cu mandrie.

BIOGRAFII COMPLEXE Patronul Restaurantului Doina din Paris este Constantin Popescu. A emigrat in Franta in 1981. "A lucrat in domeniu" si inainte de a parasi tara, dupa cum ne spune, chelner la Lido din 1964. In capitala Frantei au functionat de-a lungul anilor mai multe restaurante cu specific romanesc. Cu toate acestea, Doina este singurul care a supravietuit din anii ’80. "Trebuie sa fii de meserie ca sa reusesti, dezvaluie patronul cheia succesului sau. Daca nu esti de meserie, sa nu te apuci." Restaurantul este o afacere de familie - sot, sotie si fiu. SUSPICIUNILE COMPATRIOTILOR Amplasarea intr-una dintre cele mai bune cartiere ale Parisului nu reprezinta neaparat un avantaj. "Aproape de ambasada, precizeaza Ionel Boboc, secretar al Consiliului Parohial al Bisericii romanesti din Rue de Beauvais. Mi s-a parut cel putin curios ca, la inceputul anilor ’80, un emigrant amplaseaza un restaurant romanesc la 500 de metri de ambasada statului comunist pe care tocmai il parasise. Eu n-am calcat niciodata acolo, dar e o chestiune personala." Cu trei decenii in urma, Parisul era plin de restaurante cu "specific" romanesc. "Le petit Bucharest", "Cina" sunt numai doua dintre ele. Astazi mai sunt doar doua, "Doina" si "Chez Cristina". "Dupa ce fac bani, crede Ionel Boboc, oamenii se retrag din afacere, o vand si gata." "ROMANIA SAVUROASA" Romania este prezenta in librariile franceze prin intermediul unei carti de bucate: "Savuroasa Romanie. 358 de retete culinare si povestea lor" a lui Radu Anton Roman. La inceputul acestui an, cartea a fost prezentata in ziarul Lib...ration, unul dintre cele mai apreciate in Franta. "Dincolo de o culegere de retete, spune cronicarul francez, autorul ne propune o veritabila calatorie in jurul «farfuriei romanesti», reconstituind pentru noi, cititorii, savoarea si parfumul fiecarei regiuni din Romania". In aceleasi librarii am cautat un ghid turistic al Romaniei. Ungaria si Bulgaria au, dar Romania, nu.