Las-o ma, ca merge asa!

Ii caracterizeaza sau nu aceasta vorba pe romani? Aflam raspunsul din sondajul CURS.

Intrebati cat de mult se potriveste urmatoarea afirmatie romanilor: "Merge si-asa!", 30% dintre respondenti au declarat ca se potriveste foarte mult, 42% mult si 15% putin.

Aceste raspunsuri se leaga foarte bine cu alte doua intrebari prezente in sondajul CURS. Referitor la defectele romanilor, pe primul loc in sondaj gasim delasarea. Daca luam in calcul si ceea ce cred strainii despre noi, conform propriilor noastre relatari (hoti, mincinosi, neseriosi - 18%), totul se leaga. Un exemplu bun in acest sens il constituie o relatare a lui Noica care povesteste cum la inceput de secol, taranii romani au primit din partea francezilor 10 utilaje agricole, din care unul era defect. Insa nu l-au returnat. Au spus: "Punem o sarma. Merge si asa". Sarma insa nu s-a folosit doar la tractoare. Cati dintre noi nu au reparat o Dacie, un frigider, un radio, un televizor, o banala defectiune la tabloul de curent electric cu o sarma.

DE AZI PE MAINE. Expresia "Merge si-asa!" este intr-un fel sinonima cu delasarea. De ce sa faci un efort in plus cand exista o cale mai usoara, mai lejera? Societatea de astazi ne da raspunsul (avand in vedere aici noile reguli economice carora romanii trebuie sa le faca fata): pentru ca altfel nu se poate. Asa ca: la munca, nu la intins mana!

42% dintre respondenti au considerat ca expresia "merge s-asa" se potriveste mult romanilor

48% dintre romani cred ca expresia "cine imparte, parte-si face" ii caracterizeaza

SA PRIVIM DIN UNGHI OBTUZ

Depinde cum privesti problema: suntem descurcareti, ne pricepem la toate sau doar carpim in loc sa reparam asa cum trebuie. Cel mai simplu mod de a verifica acest lucru este sa facem o calatorie pe drumurile patriei si sa analizam calitatea soselelor. Toata lumea stie ca avem drumuri proaste insa relevant aici este faptul ca atunci cand se fac reparatii acestea sunt o carpeala, o peticire a gropilor care sa tina pana anul urmator. Acest "principiu" aplicat in toate domeniile de activitate poate fi una dintre cauzele situatiei precare in care Romania se afla mai tot timpul.

CAPRA CRAPA PIATRA-N PATRU

La romani, cand vine vorba de imparteala, toata lumea imparte in stanga si-n dreapta: de sarbatori sau la pomeni, impartituri, la meciuri de fotbal, pumni si injuraturi, iar in Parlament, averi. Cel mai important aspect aici e acela ca "Cine imparte, parte-si face". Cel putin asa cred 48% dintre romani. Aceasta afirmatie, sustin cei care au raspuns intrebarilor din sondajul CURS, se potriveste foarte mult romanului, 38% cred ca se potriveste mult si abia 7% cred ca se potriveste putin. Nu se mai tine cont de legi, de reguli sau de bunul-simt, asa ca din expresia "Unde-i lege, nu-i tocmeala!" a mai ramas doar "Unde-i lege?". A fost dat uitarii chiar si vechiul principiu care a facut multora cu ochiul: "De la fiecare dupa posibilitati, fiecaruia dupa nevoi". Romanul ramane credincios nevoilor de baza pe care le are ca individ, si din acest punct de vedere se plaseaza undeva in partea inferioara a piramidei lui Maslow. Chiar si atunci cand aspiratiile romanului sunt unele dintre cele mai inalte, parca dragostea trece totusi prin stomac.

LA CIOLAN, INAINTE!

Nu degeaba a aparut expresia "toti vor ciolanul" atunci cand era vorba de politicienii de pe plaiurile mioritice. Un fel de lupi intre oi. Miorita, saraca, s-ar innegri de suparare daca ar vedea ce-au ajuns suratele ei. De la mana dreapta a ciobanului la gura lupului. Un bun exemplu aici este bancul in care era un pescar odata, pe lac. Ca-ntotdeauna prinde pestisoru’ de aur. Pestisoru’: "Zii repede, ca sunt ocupat, ce dorinta vrei"? Pescaru’: "Pai vreau sa devin prim-ministru". Pestisoru’: "O.K." Si sare in apa. Pescaru’: "Dar cu celelalte doua"? Pestisoru’: "Lasa mai, ca celelalte vin de la sine!"