"Marele blond" - Joschi Kappl basist "de aur"

Muzician de clasa, Ioji (Joschi) Kappl este si un om de toata isprava.

Cetateanul german Josef Kappl despre legatura cu colegii de grup: "Noi nu mai suntem deloc mpreuna, anul asta am fost o singura data impreuna, in Germania, si anume la doua concerte. In rest, suntem impreuna cand venim in Romania si la telefon, internet, messenger.

Muzician de clasa, Ioji (Joschi) Kappl este si un om de toata isprava.

Marele blond" vorbeste putin si la obiect: "In Germania mai am un duo cu un coleg, intitulat simplu Georg & Joschi, numele noastre. Cantam ceva foarte amestecat, muzica irlandeza, chiar si slagare vechi germane alese, deci nu kitschuri, din acelea ce stiu eu, bavareze, dar si niste «perlisoare» d ’alea care le socotim valoroase, de la Bob Dylan, Uriah Heep sau Beatles, sunt foarte multe piese. Deci o chestie cum sa-ti spun, e entertaintement! Dar chestia asta ma ajuta foarte mult la cantat, noi cantam foarte mult, deci nu folosim decat vocile, chitara si bass-ul, atat. Ati mai auzit chestia asta? Suna foarte misto! In afara de asta lucrez in studioul meu, la diferite, sa le zicem, proiecte, dar pentru altcineva, ca sa pot sa-mi castig si eu banii. Nu fac altceva in afara de muzica. Dupa venirea in Germania, in anii ’80, am cantat cu Lake si Kuntze, la care am cantat in paralel. Dar Kuntze avea asa mare succes atunci ca nu mai puteam sa-mi permit sa le fac pe amandoua.

Atunci m-am hotarat pentru una dintre ele si am ales Kuntze, pentru ca eta ceva sigur, era o celebritate pe vremea aia, cum sa-ti spun, mergea trenul. La ceilalti, in Lake erau probleme de alcool si de droguri. De altfel, cantaretul a si murit din heroina, mai tarziu. Desi, ce muzica am facut la Lake ! Era un west- coast, de exemplu Allman Brothers, asa ceva, sau Eagles, deci un rock foarte armonic cu multe voci, coruri de sase voci, dar sunau vocile alea de parca nu erau numai sase voci. Si eu, tu stii ca sunt cu vocile, am fost intotdeauna cu vocile.

FILM. Pentru ca instrumentele transporta muzica, dar vocea, melodia conduce muzica, transmite. Deci Kuntze s-a terminat in ’94 din anumite divergente de ordin material si ideatic s.a.m.d. Dar inainte de asta, interesant, am cantat si cu Toscho (Tudor Todorovic), la Blues Company. Toscho mi-a scris un e-mail, cica un film care iese acum in America, nu mai stiu cum se cheama, o sa aflati probabil, un film despre muzicanti de blues, are ca titlu titlul unei piese Blues Company, de pe cel mai nou album. Toscho este un sarb nascut in Osnabruck, care a luat imediat contact cu Nicu si dupa aia cu noi toti, ca noi venisem mai tarziu. Am avut placerea sa cant si cu el. Lucru interesant!

In timpul scurt in care am cantat cu acest Toscho, in Blues Company, am avut marea sansa, sa zicem asa, sa-l intalnesc intr-un club din Stuttgart, un club de jazz in care am cantat cu Blues Company, pe Jack Bruce. Care cred ca si la ora asta locuieste in Stuttgart, se casatorise acolo. Si am stat imediat de vorba cu el, si a doua zi a aparut cu muzicuta intai si am cantat impreuna doua sau trei piese Cream, la care am zis: «Maestre, ia si bassul, eu ma duc sa ascult putin». A fost o chestie superba!"

PASIUNE DE LA TATA Pasiunea pentru muzica a mostenit-o de la tatal sau, mecanic lacatus in prelucrarea carbunelui, care canta la vioara, alaturi de o formatie, la banchete, nunti, botezuri. Ioji l-a vazut la cateva baluri si, impresionat de atmosfera, a inceput si el sa cante, mai intai la acordeon si apoi la vioara. In clasa a V-a, avea deja o trupa, din doi acordeonisti, un saxofonist si un tobosar si interpretau piese auzite la radio. RODAJ LA CLASIC XX La Timisoara a inceput cu Clasic XX, la sfarsitul anilor ’60, cand rock’n’roll-ul era rege. Clasic XX canta la cantina Universitatii, iar Phoenix la Politehnica. Insa Phoenix se gasea intr-o perioada a marilor schimbari. Bordeianu, entuziasmantul lor vocalist, plecase in America, iar Covaci cauta o noua formula si o noua muzica, mai profunda decat cea influentata de slagarele Beatles si The Rolling Stones. "Il intalneam pe Nicu aproape in fiecare dimineata, in drum spre facultate. Intr-o zi i-am spus "Sunt si eu basist, hai sa facem ceva impreuna", dar mi-a retezat-o scurt: "Fugi, ba, de-aicea, am basist". INFLUENTA FORMATIEI BEATLES Ioji isi aminteste: "Cand am ascultat "I Want To Hold Your Hand" se numea, si ni s-a intors toata filosofia in cap, ne-a facut de nu mai stiam ce-i cu noi. Am inceput sa construim instalatii, am adus de la Reghin doua chitare Turist, eu am facut un bas dintr-una, i-am pus doze, faceam tot felul de improvizatii pentru a imita sunetul Beatles. Prin ’64-’65, cantam cu trupa Casei de Cultura din Petrila, Color, in turneele pe care artisti binecunoscuti, precum Anda Calugareanu, Angela Similea, Dan Spataru, le sustineau in zona. Era si Horia Serbanescu, spunea glume din spectacole de revista. Pentru noi, era ceva senzational la vremea aceea, gandeam ca am cucerit lumea. N-a fost deloc usor sa ma despart de Color, pentru ca nu eram doar colegi de trupa, ci si buni prieteni. De altfel, fratele meu a tinut pana astazi steagul trupei. Dar cat de grea sa fi fost despartirea la acea varsta, eu trebuia sa plec. Intrasem la Academia de Muzica din Timisoara, insa asta era doar un alibi. Eu plecam, de fapt, pentru a-i intalni pe phoenicsi si a intra in trupa."