Marele roman este european

Una dintre revelatiile studiului e vocatia pentru civilizatie, pe care, ce-i drept, romanii o asuma la nivel aspirational.

Astfel, "mandria", "demnitatea", "cinstea" sunt calitati pe care un "roman adevarat" ar trebui sa le intruneasca din perspectiva majoritatii intervievatilor. Desi raspunsurile la celelalte intrebari ale studiului ne recomanda drept un popor cu vocatia smecheriei, a fratiei cu dracul ca sa trecem puntea, gata sa arboram figuri senine, pentru ca "hotul neprins e negustor cinstit", stim si ce haine ne-ar veni cel mai bine: a fi un "bun roman" inseamna a asuma valori cetatenesti, de civilizatie, pe care batrana Europa le considera identitare.

VESTI BUNE. Raspunsurile recomanda o atitudine care contrazice, in sfarsit, prototipul postrevolutionar al blazatului depresiv: "Am vazut multe schimbari de atitudine si am inteles ca va fi nevoie de timp ca sa se risipeasca intunericul din care a iesit acest popor si sa se trezeasca la notiunea de demnitate si drepturi. Va trece si vremea "persoanelor publice" de silicon, va trece si vremea kitchului; sunt etape pe care trebuie sa le traim si apoi sa le depasim ca un copil care creste", considera Marie Rose Mociornita.

Cel mai recent studiu realizat de Rider’s Digest ne aduce cu picioarele pe pamant. Iata ce comentarii circula pe blogurile romanilor.

"Bucurestenii sunt cei mai nepoliticosi europeni. Asa spun rezultatele unui studiu facut de revista Reader’s Digest in 35 de mari orase ale lumii, de redactori sub acoperire, in peste 2.000 de situatii, pentru a testa gradul de politete al locuitorilor. Bucurestiul se claseaza pe penultimul loc in lume, inaintea Mumbaiului indian, si pe ultimul, dupa marile orase europene. Sociologii cred ca impolitetea "Miticilor" rezida in cei 50 de ani de comunism. Tirajul-record al "Codului bunelor maniere", vandut in 200.000 de exemplare in ultimii 11 ani, nu a lasat urme in educatia bucurestenilor, iar singura scoala de bune maniere din Capitala s-a inchis din lipsa de clienti.

Pe acelasi blog "www.igu.ro la trecut", mai puteti descoperi delicioasele comentarii ale lui Radu Paraschivescu, autorul unui "Ghid al nesimtitului", devenit rapid best-seller, precum si ale altor oameni de lume, cutremurati de lipsa noastra de repere civice.

"La noi, exercitiul comunicarii publice nu a fost niciodata un atu. Cetateanul american raspunde la intrebari pe strada din prima. Are idei clare, limpezi, in timp ce romanul zice intai «aaa», apoi se gandeste si, in cele din urma, face un enunt mai mult dubitativ decat afirmativ" - Mihai Tatulici

PRIZA LA PUBLIC

Si pentru ca vorbeam in primele pagini ale editiei despre seninatatea cu care romanii isi asuma natura contradictorie, dar si despre seninatatea cu care practica pune teoria la colt, graitoare sunt exemplele date de conationali la capitolul mari romani ai zilelor noastre: Corneliu Vadim Tudor 7%, Gigi Becali 2%. In acelasi clasament se regaseste si presedintele tarii, Traian Basescu, votat de 8% dintre intervievati drept roman adevarat. De remarcat faptul ca, desi conationalii detesta clasa politica, adevaratii romani sunt nominalizati exact din sfera respectiva. Ce-i aduce la aceeasi masa pe Vadim, Becali si Basescu? In mod cert nu variata coloratura politica, ci o anume priza la public, o carisma cu lipici la mase si-un aer de necontrafacut, care-i transforma pe fiecare dintre ei in personaje populare. Iata cum vede diferenta dintre Est si Vest Andrei Plesu in cartea sa "Obscenitatea publica": "Pentru estic, a intra in Europa inseamna a regasi valori de care a fost despartit la finele razboiului. Pentru vestic, problema nu e a reface fosta Europa, ci a intemeia Europa de maine, respectuoasa cu patrimoniul propriu, dar preocupata mai ales de «ce va fi». Gandirea rasariteana cu privire la Europa e colorata nostalgic. E intoarcerea spre bunele vremuri de altadata."