Marii speculatori nu au loc pe piata

Romanii nu au motive sa se teama ca bursa ar putea fi sursa eventualelor dezechilibre datorate liberalizarii contului de capital. Oferta de actiuni romanesti este prea firava si, in plus, speculatorii straini au deja libertatea de a le tranzactiona.

PARADOX. La bursa, principalii speculatori au ramas romanii

Fondurile speculative de investitii sunt si acum destul de active la bursele romanesti. In februarie, investitorii straini au facut achizitii de actiuni in valoare de 3.269 miliarde de lei (88,9 milioane de euro) la Bursa de Valori Bucuresti si la Bursa Rasdaq, potrivit datelor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare. Suma reprezinta deja, aproape 19% din valoarea totala a tranzactiilor din acea luna, de 473,2 milioane euro.

CATALIZATOR. "Cu siguranta, nu dinspre piata de capital vine pericolul marilor dezechilibre pe care le-ar putea produce apropiata liberalizare a contului de capital", considera Dragos Cabat (CFA), vicepresedintele Asociatiei Analistilor Financiari.

"Intrarile de capital vor fi directionate, intr-o prima faza, catre piata monetara si abia dupa ce capata incredere strainii vor testa si piata de capital", previzioneaza Razvan Pasol, presedintele societatii de brokeraj Intercapital Invest. In fond, dupa temuta liberalizare, strainii nu se vor mai lovi de restrictia de a-si deschide depozite bancare in Romania. "Piata este atat de mica, incat sunt mai avantajate fondurile mici, care pot intra sau iesi fara a provoca turbulente pe piata", apreciaza Claudiu Simulescu, directorul general al societatii de brokeraj TVM. Altfel spus, turbulentele vor fi mici, pentru ca strainii nu prea au ce cumpara. In opinia lui Cabat, doar 5-7 companii romanesti indeplinesc aceste criterii: SIF-urile, BRD, Banca Transilvania, Petrom, Rompetrol Rafinare, Impact si Turbomecanica.

CALIBRUL SPECULATIILOR. "Un fond strain investeste cam un milon de euro intr-o tinta atractiva. Tinand cont de conditiile amintite, suma pe care o va aloca pentru Romania va fi de 10-15 milioane de euro", estimeaza Dragos Cabat. Claudiu Simulescu spune ca un fond speculativ cumpara in transe de circa 50.000 de euro, pentru a eficientiza costurile fixe. Astfel, achizitii echivaland cu 500.000 de euro, facute de 10 fonduri speculative intr-o zi, la numai 5-7 companii, ar face cotatiile sa explodeze. Vanzarile sunt si mai dificile, pentru ca se creeaza panica. In plus, "ca sa iasa din piata, speculatorul strain trebuie sa si aiba cui sa vanda", spune Cabat. Si chiar in mare graba, pretul trebuie sa fie cat de cat convenabil. Iata de ce pericolul este proportional cu oferta romaneasca firava. Numai prin absurd, daca zece fonduri speculative si-ar vinde brutal actiunile si ar cumpara, intr-o singura zi, 20 de milioane de euro cu leii obtinuti astfel, cererea totala indusa de bursa pe piata valutara ar fi de 61% din volumul mediu zilnic actual al tranzactiilor valutare, de peste 330 de milioane de euro.

ROMANI

Surpriza: speculatorul roman este mai "nervos" decat cel strain. "Conform studiilor noastre, investitorul local tipic actioneaza speculativ (cumparari si vanzari dese), in timp ce investitorul strain tipic actioneaza ca investitor de portofoliu. Investitorii straini au o experienta mai mare a pietelor emergente si isi pot asuma riscuri pe termene mai lungi", spune Razvan Pasol. Or, speculatorii sunt periculosi tocmai pentru ca nu au rabdare. "Investitorul roman are o experienta mult mai redusa si speculeaza momentul", conchide Pasol. Potrivit estimarilor actuale, mai mult de jumatate din investitorii la bursa sunt speculatori si deja o treime dintre acestia reprezinta straini. Nici brokerii, nici analistii nu sunt ingrijorati daca pe piata ar fi mai multi straini care ar aduce o mai mare lichiditate pe piata, eventual pentru ringul obligatiunilor.