x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Moartea la Iasi

0
Autor: Daniela Cârlea Şontică 10 Apr 2006 - 00:00
Moartea la Iasi


SPIRIDONIA
Cel mai mare spital din toata Moldova, purtand numele Sfantului Spiridon, s-a nascut in urma unei epidemii de ciuma.

Ciuma, sau moartea neagra, cum mai era numita aceasta boala necrutatoare din trecut, si-a facut aparitia in Iasi in mai multe randuri. In diferite scrieri istorice gasim consemnate epidemii de ciuma care au afectat Iasii la anii 1645, 1734, 1770, 1783, 1799 si 1830. Sigur ca duhoarea ciumei afectase si mai inainte aceasta parte a Moldovei, avand in vedere cronica lui Miron Costin (1633-1691), care avea cunostinta despre aceasta: "Cu chipul ciumii era boala, ca i-au iesit si bolfa la o mina, insa nu era ciuma, ci direapta lungoare carii boale ii dzic doftorii maligna", cu acest fel de boala arata cronicarul ca a murit Stefanita-Voda.

BUCIUM. Sa ne intoarcem insa la adevarata ciuma, boala care a facut, se pare, 25 de milioane de morti in Europa medievala. Cati vor fi murit si la noi nu stim, dar cu siguranta ca oamenii erau ingroziti si, de cum vedeau semnele bolii, purcedeau la izolarea bolnavilor in locuri departate de orase, in asa-numitele lazarete. Un astfel de loc se afla putin dupa 1700 pe Magura Iasilor, pe drumul spre Bucium, unde se afla astazi Schitul Tarata.

O inscriptie de la Spitalul "Sfantul Spiridon" din Iasi atesta legatura dintre acest asezamant medical si lazaretul infiintat pe langa schitul din Magura Iasilor: "In anul 1761, domnul Ion Theodor Calimach inchina Casei Sf. Spiridon Schitul Magura Iasilor, care in anul 1734 s-a infiintat (…) si ca aceasta inchinare se face cu invoirea epitropului Schitului, Stefan Bosie, ca sa fie acolo spital de izolare pentru ciumati".

BOLNITA. Preotul Marian Timofte, parohul Bisericii Sfantul Spiridon din Iasi, a spus in legatura cu inscriptia de la intrarea in lacas: "Pe acest loc a mai existat cel putin o biserica de zid, cunoscuta si inaintea aceleia cel putin o capela, un paraclis, unde se afla icoana facatoare de minuni a Sfantului Spiridon, si cel mai probabil o bolnita, adica un vechi asezamant medical care functiona pe langa Manastirea Sfantul Spiridon. Anul 1704 este anul ctitoririi primei biserici. Aici era o capela unde se afla aceasta icoana facatoare de minuni. S-au construit intai spatii pentru bolnavii veniti aici si asa a luat fiinta si manastirea, ai carei calugari erau nevoiti sa acorde asistenta medicala cat se pricepeau, si tot astfel s-a format si spitalul, din nevoia de tratare a bolnavilor. Vindecarile facute prin invocarea Sfantului Spiridon au ajuns la dimensiunile unui fenomen si au dus la construirea spitalului".

Bolnavii din lazaretul de la Bucium au migrat astfel chiar in inima Iasilor, la bolnita de pe langa Manastirea Sfantul Spiridon. Se stie ca jitnicerul Stefan Bosie a cumparat toate terenurile si casele din Ulita Hagioaiei, actualul bulevard al Independentei, si le-a daruit spre folosul bolnavilor. Stramutarea bolnavilor din Magura Iasilor pe langa icoana facatoare de minuni din Ulita Hagioaiei s-a produs treptat, dar in mod hotarator dupa 1743, cand boierul Bosie a facut achizitiile amintite.

SPITAL. "Hrisovul dat de domnitorul Cehan Racovita arata ca Spitalul Sfantul Spiridon s-a nascut la 1 ianuarie 1757. Dar noi stim ca el functioneaza cu mult mai inainte, cand boierul Stefan Bosie a facut o bolnita pentru ciumati in afara orasului, spre Bucium si dupa aceea a cumparat pamanturile pe care se afla acum spitalul, unde este, sa zicem, kilometrul 0 al orasului. La inceput s-a construit biserica si apoi prima aripa a spitalului. Scopul bolnitei era de a-i ajutora pe oamenii saraci si pe cei neputinciosi. Bolile cele mai frecvente pentru care erau adusi oamenii aici erau numite «boli lipicioase», pentru ca erau contagioase", istoriseste prof. univ. dr. Eugen Tarcoveanu, seful Clinicii nr. 1 Chirurgie a Spitalului "Sfantul Spiridon". Dintre aceste boli, desigur, cea mai lipicioasa era ciuma.

Jitnicerul Bosie, la inceput, si boierii N.V. Kogalniceanu, Vasile Roset si Anastasie Lipscanul, mai apoi, au facut donatii importante bolnitei. Ei au fost asadar intemeietorii Epitropiei Sfantul Spiridon.

Numele lui Constantin Cehan Racovita, domnitorul Moldovei, inseamna foarte mult pentru inceputurile medicinei romanesti, dar mai ales pentru medicina din Iasi. Inspirandu-se din organizarea spitalelor turcesti, care la randul lor erau constituite dupa viziunea celor din Europa Occidentala, domnitorul Racovita initiaza o reforma a Epitropiei Sfantul Spiridon din Iasi. A luat drept exemplu si asezamintele spitalicesti organizate pe langa Manastirea Coltea de Mihai Cantacuzino. Hrisovul lui Racovita confera spitalului statutul de institutie publica. In plus, domnitorul face si el danii importante: mosia domneasca de la Targu Ocna, "cu tot cu dealul de unde se scoate sarea", precum si locul domnesc din targul Galati.

EPITROPIA. Cehan Racovita a fost animat spre sustinerea asezamantului medical de la Sfantul Spiridon dupa o intamplare tragica din viata sa. Medicul italian al curtii i-a prescris un tratament gresit Doamnei Moldovei: in loc sa fie tratata ca o femeie insarcinata, a primit tratament contra constipatiei. Dupa ce tratamentul gresit a omorat-o pe sotia sa, domnitorul a hotarat sa construiasca un spital deservit de personal competent. Patrimoniul Epitropiei, care administra fondurile spre folosul bolnavilor, a crescut an de an considerabil, fiecare domnitor inzestrand-o cu bani si mosii, la fel facand si boierii cu dare de mana. Epitropia Sfantul Spiridon avea nenumarate terenuri arabile, vii, paduri, iazuri, dar si casele de odihna de la Slanic Moldova si de la Vatra Dornei, iar evidentele contabile pastrate in documente arata ca era atat de bine organizata, incat nu se putea fura nimic din vastul sau patrimoniu.

A functionat perfect pana la 1948, cand regimul comunist a interzis aceasta forma de coexistenta intre spital si biserica. Sub numele de Fundatia "Epitropia Sfantul Spiridon" se incearca astazi reinvierea traditiei filantropice de odinioara.

Spitalul Sfantul Spiridon s-a implicat in toate momentele grele ale Iasilor si ale Moldovei. Ultima epidemie de ciuma a fost la sfarsitul lui 1829 si pe parcursul lui 1830, si dupa cutremurul din acel an a urmat si o invazie de lacuste. In plus, holera din 1830-1831 s-a adaugat si ea ravagiilor precedente. Aceasta ultima boala l-a rapus pe insusi protomedicul Iasiului, ca si pe multi confrati medici de aici. "In timpul celui de-al doilea razboi mondial, spitalul s-a mutat cu totul la Alba-Iulia, a devenit spital de granita, s-a imbarcat cu tot cu profesori si medici, functionand acolo", spune profesorul Tarcoveanu. Reconstructia dupa bombardament a fost destul de costisitoare. Dupa perioade de glorie si decadere, saracit prin confiscarea averilor epitropiei sale, Spitalul Sfantul Spiridon din Iasi a cunoscut cea mai rea ciuma, care l-a si invins intr-un fel: comunismul. I-au fost confiscate averile, astfel ca a ramas la mila statului, desi acest spital care a dat atatea performante medicinei romanesti a continuat si continua sa fie cel mai mare spital din intreaga Moldova. Si astazi este foarte sarac, dar, in ciuda acestui fapt, cel care i-a fost si director, profesorul Eugen Tarcoveanu, spune ca "autoritatile prefera sa faca spitale noi, in loc sa reabiliteze spitalele care exista deja". Cu toate acestea, medicul iesean n-ar pleca intr-un spital nou, ramane aici, pentru ca si-a lipit inima de Spiridonie.
Citeşte mai multe despre:   iasi,   spitalul,   sfăntul,   spiridon,   sfăntul spiridon,   spital,   editie de colectie,   ciuma

Serviciul de email marketing furnizat de