O Romanie la… superlativ

Identitatea nationala reprezinta principalul element de continuitate si coeziune al diasporei romane... Anca Alexe Oana VAtASelu

In ultimii ani, imaginea romanilor aflati peste granitele tarii s-a deformat. Desi, in acceptiunea noastra, suntem un popor ospitalier si muncitor, strainii ne contrazic ori de cate ori au ocazia si sustin ca politetea exagerata si "smecheriile traditionale" se vad clar prin ochii lor. Un profesor iezuit din Londra spunea, pe forumul romanilor din Anglia, cu o doza mare de umor britanic, cum "toate cererile noastre oficiale suna... exagerat de false si lipsite de orice urma de verticalitate". Pe de alta parte, un american care activa de ani buni in Romania, si-a spus parerea sincera despre romani: hoti si cersetori. Ca hoti sunt inapoiati, pentru ca inca fura dupa metodele vechi, bagand mana in buzunarul altuia. In schimb, ca cersetori sunt perfecti: toti au o poveste, toti vor ceva gratis.

CATEGORII. Astfel, la intrebarea "Care credeti ca este cel mai important lucru pe care ar trebui sa-l stie strainii despre noi?", 37% dintre romanii cu varste cuprinse intre 18 si 30 de ani si cu un nivel de educatie sub liceu (41%) nu au stiut sau nu au vrut sa raspunda. In continuare, 16% au afirmat ca principalul lucru pe care ar trebui sa-l stie strainii este ca romanii sunt harnici si muncitori. Dintre acestia, 16% sunt femei, cu venituri peste medie (16%). Totodata, 18% provin din Vestul tarii. Primitori, ospitalieri si buni a fost raspunsul la 15% dintre respondenti. 18% au studii peste liceu si venituri peste medie (15%). Potrivit clasamentului, 7% considera ca strainii ar trebui sa stie despre turismul din Romania, despre frumusetea tarii, despre cinste si corectitudine (7%), despre inteligenta (6%), despre cultura, religie si civilizatie (2%), despre saracie (2%) si despre faptul ca nu suntem tigani (1%).

DESPRE NOI... Cei mai multi romani care au luat drumul strainatatii au fost priviti ca niste oameni de nimic... Din experienta dumneavoastra, din mass-media sau de la prieteni, ce stiti ca spun strainii despre romani? Aproape jumatate din respondentii sondajului, mai precis 48%, prefera sa nu raspunda la aceasta intrebare. Cu toate acestea, cei care se incumeta, adica 18 procente, considera ca romanii sunt vazuti ca hoti si neseriosi. Mare parte sunt barbati (19%), cu varste cuprinse intre 31 si 55 de ani (20%), liceul terminat (21%), un venit peste medie (23%) si provin din mediul urban (21%).

Alte zece procente dintre persoanele intervievate raspund simplu: tigani. Asa sunt vazuti romanii care, din diverse motive, aleg mirajul pribegiei. Doar 3% dintre conationalii nostri cred ca strainii ii vad pe romani harnici si muncitori. Strainii au o parere buna despre romani in conceptia a doar un procent dintre persoanele care au raspuns sondajului, dar si… o parere proasta (5%). Ca suntem ospitalieri si avem o tara frumoasa considera doua procente din respondenti.

PARERI. "Eu personal nu am avut pana acum niciodata probleme, nu m-am simtit in nici un fel atacata sau privita cu suspiciune cand am zis ca sunt romanca", spune o romanca stabilita in California, Statele Unite ale Americii. "Din contra, unii s-au mirat ca sunt asa de alba la ten... credeau ca toti romanii sunt mai colorati un pic. In Anglia m-a intrebat cineva daca in Romania exista metrou si daca limba romana e inrudita cu rusa. I-am povestit ca metrou e de decenii. In Elvetia, cineva imi comenta despre copiii parasiti de romance si ma lua la intrebari. Credea ca e o chestie foarte raspandita in Romania, din cauza saraciei. L-am linistit… O gramada de pareri", continua romanca.

DEZVOLTARE. Ce tara credeti ca poate servi de model Romaniei in dezvoltarea ei? Prima tara bifata de respondenti a fost Germania, cu 22 procente. Cei care viseaza la ea sunt in mare parte barbati (25%), cu varste cuprinse intre 31 si 55 de ani (26%), studii superioare (25%), un venit peste medie (24%) si provin din mediul urban (22%). La polul opus Germaniei, cu doar un procent, se afla Austria. Cine sunt cei care au votat pentru aceasta tara? In majoritate femei (2%), cu varsta de 56 de ani si peste (2%), studii medii (2%), un venit peste medie (2%) si provin in egala masura din mediul urban cat si din cel rural (1%). State Unite ale Americii au fost bifate de 11 procente dintre cei intervievati de operatorii CURS. 11% sunt femei, cu varsta cuprinsa intre 18 si 30 de ani (15%), studii gimnaziale (12%), un venit sub medie (12%) si care provin din mediul rural (12%).

Pentru poporul roman Germania a reprezentat intotdeauna un exemplu. Un stat cu reguli perfecte, autoritar, independent si bogat. Cu toate acestea, taramurile Germaniei si acest model nemtesc au ramas visul de veacuri. Ce cauta si ce vad romanii in Germania? "Daca toti cei veniti din spatiul romanesc in cel germanic ar locui in acelasi oras acesta ar fi al doilea oras, romanesc ca marime, dupa Bucuresti, iar daca toti ar trai intr-un singur oras in Occident, acesta ar fi cel mai mare oras romanesc. Multi au fugit de comunism, tranzitie, somaj etc. Mai toti cauta o viata mai buna si obtin cu timpul o noua identitate... identitatea occidentala. Germania e tiparul, standardul, exemplul... tot. Iar ca sa o putem ajunge trebuie sa intindem toti mana catre ea. Germania si Romania au pierdut razboiul, au capitulat neconditionat, au fost ocupate militar, asa ca exista o oarecare solidaritate justificata. Mai ales ca Uniunea Europeana este o reeditare a Sfantului Imperiu Roman de Natiune Germana, care se afirma acum de la sine. Romanii din Occident se adapteaza mediului socio-cultural si se deosebesc la numai cativa ani de cei ramasi in Orient, acasa. Fenomen cunoscut in America. In Europa insa, aceasta adaptare este mai fireasca si ne arata cum vor arata Romania, Moldova, Bucovina, Serbia, Ungaria si Bulgaria dupa integrarea in lumea occidentala...", ne spune profesor doctor Viorel Roman, consilier academic la Universitatea din Bremen.

INGADUINTA. "Daca as spune ca suntem priviti ca extraterestri, as exagera", ne spune Daniela Rockhoff, reprezentanta Asociatiei Romano-germane. "Mai degraba, continua ea, suntem priviti cu ingaduinta pe care o are Germania fata de tot ce nu e neaos nemtesc. Politetea germana e sfanta, dar nu te invita nimeni la el acasa decat arareori, dupa o vreme de tatonare. In contextul privat, interrelatiile sunt minimale, la serviciu relatiile sunt «cordiale de serviciu»... dar cam atat. Nu i-am auzit insa niciodata pe germani folosind apelative urate la adresa romanilor. Legea germana condamna persiflarea verbala de orice fel..."

Diaspora romana isi pastreaza identitatea nationala prin traditii

PRIN TRADITII... Cea mai mare parte dintre romanii plecati peste hotare isi pastreaza identitatea nationala prin traditii. "In general, se mentin cele culinare. Urmeaza muzica populara romaneasca, cea de calitate si, nu in cele din urma, filmele romanesti. Evident, si presa in limba romana are loc de cinste", sustine Ionut Raghina din Marea Britanie. Redactorul-sef al Portalului Roma-nilor din Germania marturiseste: "De sase ani scriu intruna despre si pentru romani. Intotdeauna am ramas placut surprins de reactia lor atunci cand citesc un material despre traditiile din Romania sau cand participa la o petrecere cu specific romanesc".

"Ce cauta si ce vad romanii in Germania? Daca toti cei veniti din spatiul romanesc in cel germanic ar locui in acelasi oras acesta ar fi al doilea oras, romanesc ca marime, dupa Bucuresti, iar daca toti ar trai intr-un singur oras in Occident, acesta ar fi cel mai mare oras romanesc" - Viorel Roman prof. dr. Universitatea din Bremen

"Daca as spune ca suntem priviti ca extraterestri, as exagera. Mai degraba suntem priviti cu ingaduinta pe care o are Germania fata de tot ce nu e neaos nemtesc. Politetea germana e sfanta, dar nu te invita nimeni la el acasa decat arareori, dupa o vreme de tatonare" - Daniela Rockhoff, Germania

Din experienta dumneavoastra, din mass-media sau de la prieteni, ce stiti ca spun strainii despre romani?

18% dintre respondenti sunt de parere ca dtrainii ne considera hoti, mincinosi si neseriosi pe de alta parte 10% sustin ca strainii cred despre noi ca suntem tigani cu toate acestea 2% dintre romani considera ca strainii ne vad ospitalieri, dar si lenesi

MAREA INCHISOARE

Jurnalul National: Ce imagine avea Romania in acei ani de exil? Dar astazi? Marie Rose Mociornita: O tara inchisa fara vibratie, unde domneau frica si foamea si unde, daca aveai curajul sa te intorci intr-o vizita, te simteai exact asa cum te simteai si inainte sa fugi: inspaimantat. Nu cred ca imaginea trebuie sa fie o poza falsa care sa acopere realitatea. Imaginea, ca sa fie credibila, trebuie sustinuta printr-un comportament corect. Ce imagine putem avea cand guvernantii nostri sunt urmariti penal in momentul de fata? (Eliza Dumitrescu)

TARA DIN NUANTE SI AMINTIRI, IN ALB SI NEGRU

Jurnalul National: Ce a insemnat pentru dumneavoastra experienta exilului? Marie Rose Mociornita: O dezradacinare care m-a impins sa caut fragmente din ceea ce ma defineste esential, si aici nu ma refer la sarmale si folclor, ci la nuante ale sufletului, glume si superstitii, care nu se exprima in cuvinte, dar sunt instinctive la aceia care fac parte din acelasi clan si care nu se pot traduce in nici una din cele cinci limbi pe care le vorbesc. Ceea ce imi aminteam eu despre Romania era si este trecut prin filtrul copilariei si a povestilor personale de familie; imi aduc aminte ca aveam doi parinti tineri si frumosi si eram inconjurati de doua feluri de oameni: cei ca noi si cei de care trebuia sa ne ferim, pentru ca ne urau, exact de ce, inca nu intelegeam, dar am invatat ca putea fi oricine, vecini, profesori, necunoscuti si, din pacate, chiar si prieteni. Incepuseram sa traim intr-o mare inchisoare si mai dura pentru noi din cauza numelui pe care il purtam, dar care avea ferestre mari deschise pe unde intra lumina curajului si elegantei sufletesti care ii defineste pe parintii mei.

A DOUA SANSA

Jurnalul National: De ce acest deficit de imagine, cand imediat dupa Revolutie, Romania se bucura de un mare capital de simpatie? Marie Rose Mociornita: Pentru ca nu am trecut examenele dure ale societatilor libere. Acel sistem ofera in principiu o a doua sansa, pentru ca este mai constructiv si mentine echilibrul. Dar cand capitalul material si de incredere oferit este folosit pentru frauda, atunci devii dusmanul sistemului. Iar aroganta si lacomia politicienilor nu iau in calcul ca lumea este un fel de fereastra prin care se vede tot in era globalizarii si a informatiei instantanee.