Preferinte si H5N1

Aproape jumatate din romani prefera carnea de pasare. Aceasta afirmatie ar fi parut banala acum cateva luni, dar in contextul creat de posibilitatea raspandirii virusului H5N1, aceasta preferinta majoritara capata accente dramatice. Cat de sanatos mananca romanii? Sunt ei preocupati de ceea ce mananca?

Le plac atat de mult romanilor anumite mancaruri, incat nu ii mai intereseaza continutul chimic? Desi s-a discutat mult in ultima perioada in Romania despre faimoasele E-uri continute de alimentele conservate, doar trei sferturi din populatie constientizeaza existenta acestora. In ceea ce priveste efectul lor negativ, parerile sunt mai degraba impartite. Sunt tot cam atatia cei care cred ca toate E-urile sunt sanatoase cu cei care cred ca doar unele sunt sanatoase. Oricum, doar 28% dintre romani verifica atunci cand cumpara alimente continutul de E-uri nesanatoase pentru organism.

MANCAM MAI SANATOS? Dezbaterea asupra componentelor chimice in alimente, care au efect de "bomba cu ceas", a aparut de ceva vreme in tarile dezvoltate. Preocuparea pentru calitatea alimentatiei a devenit mai intensa o data ce oamenii au inceput sa cerceteze cauzele pentru "bolile sfarsitului de secol": cancer sau diabet, de exemplu. In Romania, discutia a aparut tarziu. Era si greu sa vorbesti in Romania anilor ’80 despre calitatea alimentatiei, cand problema fundamentala era lipsa unor alimente de baza. In acei ani, in Romania comunista se vorbea despre alimentatie rationala, dar in sensul de rationalizare a alimentelor, si nu de calitate a alimentatiei. O data cu explozia consumerismului, dupa 1990, alegerile au devenit din ce in ce mai dificile si a aparut un nou criteriu: cat de sanatos mancam? Revenirea la credinta crestina, macar si prin libertatea practicilor religioase, dupa 1990, a modificat si ea obiceiurile alimentare la romani. Aproape o treime din populatie tine posturile de miercuri si vineri saptamanal. O alta treime le ignora, dar posturile de Craciun si Pasti sunt tinute de aproape jumatate din romani. Cei mai multi cred ca posturile alimentare tin mai degraba de religie, in vreme ce o cincime din respondenti considera ca este un mod de a-ti purifica organismul.

OBICEIURI ALIMENTARE. O familie medie de romani cheltuieste aproximativ 100 de euro pe luna pentru alimente, ceea ce inseamna in jur de 30% din totalul bugetului familiei. In literatura despre saracie se considera ca, cu cat oamenii cheltuiesc mai mult pe alimente, cu atat sunt mai saraci. Logic. In primul rand, oamenii isi satisfac nevoile elementare si daca bugetul e mic, atunci acestea vor avea o pondere importanta in totalul cheltuielilor. Pe masura ce va creste prosperitatea economica, tot mai multi romani vor cheltui mai putin pe mancare si mai mult pe distractie, teatru, excursii, carti, bunuri de folosinta indelungata. Nu inseamna ca vom manca mai putin, ci doar ca vom cheltui mai putin pe mancare. Si poate ca atunci procentul urias al celor care in ultimul an nu au mancat nici macar o data la restaurant (62%) va scadea si el. Oamenii vor petrece mai putin timp cu targuielile in piata, cu gatitul si spalatul vaselor, dar isi vor permite sa manance "in oras" si ca o noua posibilitate de loisir si socializare. Daca la restaurant merg cel putin o data pe luna 10% dintre romani, gratarul la iarba verde este mult mai popular: 23% dintre respondenti declara ca obisnuiesc sa iasa in aer liber sa manance atunci cand conditiile meteo le permit. Nici nu e greu de observat acest fenomen, mai ales primavara si vara: in Padurea Baneasa, la marginile marilor orase sau uneori chiar sub balcoanele blocurilor.

O masa traditionala este o mare bucurie pentru suflet, dar mai ales pentru papilele gustative ale participantului

VIATA DE ZI CU ZI. Cei mai multi dintre romani (56%) mananca de trei ori pe zi, dar mai rontaie ceva si intre mese (65%). Aproape o treime mananca doar de doua ori pe zi. Cel mai mult mancam la pranz, desi se pare ca un sfert din romani ia masa principala dimineata, cand se spune ca e si cel mai sanatos. Stresul si problemele zilnice modifica si ele obiceiurile alimentare. O treime din romani mananca seara cel mai mult, cand vin obositi dupa o zi de munca. Ne imaginam ca nu au un somn prea lin si probabil ca si greutatea le mai joaca feste. Dar 45% dintre romani nici macar nu sunt interesati de greutate - nu se cantaresc niciodata. Daca totusi o fac si constata ca au luat kilograme in plus, atunci incep sa tina regim sau sa faca mai multa miscare, sau ambele. O zecime din romani mananca preparate reci, probabil pe fuga, intre doua intalniri la serviciu. Putini sunt si cei care obisnuiesc sa manance prin fast-food-uri. Unii au insa timp sa faca piata, altii produc legumele si verdeturile in propria gospodarie.

Este gatitul un hobby sau este doar un mod de alimentatie mai ieftin si sanatos? La cat de raspandit si frecvent este gatitul in Romania, credem ca este vorba mai degraba de a doua varianta. Aproape 45% dintre romani gatesc zilnic si 55% gatesc de cateva ori pe saptamana. Gatitul cade mai ales in sarcina sotiei (80% din cazuri), in vreme ce barbatul sau copiii se ocupa mai putin de aceasta faza a alimentatiei. Cei mai multi prefera mancarea fiarta (71%), un nou semn ca romanii evita gatitul nesanatos. Foarte putini sunt cei care gatesc dupa carti de bucate, cei mai tineri, de obicei, sau cei cu gusturi mai rafinate.

BUCATARIA ROMANEASCA. Se zice ca romanului ii place sa manance. Si e mandru de ce mananca. 90% mananca des si foarte des ciorbe sau supe, tot cam atatia mananca branzeturi si lactate, legume si fructe, carne sau paine. Conservele nu au mare cautare, iar apa plata e prea scumpa. Nici mamaliga nu mai e ce a fost. Doar 40% mananca mamaliga des si foarte des. Sarmalele sunt considerate un fel specific in toate zonele din Romania, iar daca ar fi sa comparam unde se gatesc cel mai bune feluri de mancare, Moldova si Ardealul ocupa un loc de frunte. Atunci cand se gandesc la mancarea romaneasca, celor mai multi le vin in minte sarmalele. Ce le place romanilor sa manance si ce nu le place? Le place friptura si ciorba sau supa si nu le place fasolea si ciorba. Ciorba e mai degraba controversata. Unora le place, altora nu. E o chestiune de gust si de obisnuinta din copilarie. Romanii tin atat de mult la macarea traditionala, incat trei sferturi nu au experimentat niciodata mancaruri din bucataria internationala. Si chiar daca au incercat, tot mancarea romaneasca e mai buna. Si decat cea ungureasca, si decat cea arabeasca, si decat cea chinezeasca, daca ar fi doar sa ne referim la feluri internationale raspandite in Romania.

Date despre cercetare Sondajul a fost realizat pe un esantion de 2.000 de subiecti cu varste de peste 15 ani, de catre Centrul de Sociologie Urbana si Regionala (CURS), in perioada 5-15 august 2005. Interviurile s-au desfasurat la domiciliile subiectilor, eroarea maxima fiind de +/ - 2,2% la o probabilitate de 0,95. Tipul esantionului este probabilist, selectie aleatoare a punctelor de esantionare si a subiectilor. In analiza prezentata s-a tinut cont de nivelul de educatie al respondentilor (studii: sub liceu, liceu si peste liceu), de categoriile de varsta (15-30 de ani, 31-55 de ani, 56 de ani si peste), de venitul gospodariei, media fiind de 7,8 milioane de lei vechi pe fiecare gospodarie. S-a mai tinut cont de mediul rezidential al respondentilor (urban sau rural) si de regiunile in care domiciliaza ( Est = Moldova, Vest = Transilvania, Banat, Crisana-Maramures, Sud = Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Bucuresti).