x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Prin istorie...

0
Autor: Anca Alexe 10 Apr 2006 - 00:00
Prin istorie...


CRONICI
Epidemiile care au afectat tara noastra de-a lungul anilor au fost transcrise in cronici si documente. Mare parte din ele situa Romania anilor 1500-1800 intr-un tablou al "spectacolului, dar si al dramei".

Un calator strain, un demnitar, un domn... un oarecare. Romania a avut, dupa cum sustine Nicolae Iorga in "Istoria romanilor prin calatori", multi musafiri in vremurile ei grele.

"In iuniu 1660, erau in Bucuresti foamete si ciuma «de murea multi»", aflam din "Istoria Bucurestilor" a lui G.I. Ionnescu-Gion. In acelasi volum, vizirul Kiupriuli-Oglu, din faimoasa dinastie a Kiupriuliilor, nota: "Ciuma bantuie spaimantator. Pana si Duca a fugit din Bucuresti. Toti simt groaza celor de toate cari se intampla aici. Doar cu primavara anului 1677 ciuma inceteaza". Dupa 1718, boierii trec in Ardeal, iar Poarta il numeste domn pe dragomanul Ianche-Voda Mavrocordat, care, ajuns pe teritoriul Olteniei si al Bucurestilor, marturiseste ca "acest an a fost blestemat si inspaimantator. Foametea... foametea era mare. Iar dupa foamete, fireste, soata nedezlipita a acestor bice dumnezeiesti: ciuma. Ea bantuie cumplit". Consulul englez din Principate, E.L. Blutte, se arata mai optimist, precizand ca epidemia de cholera morbus (numele stiintific al boli) era pe cale de stingere in Basarabia si ca "va trece probabil si datorita asprimii iernii care domnea".

"«In iuniu 1660, erau in Bucuresti foamete si ciuma de murea multi», spunea vizirul Kiupriuli-Oglu, din faimoasa dinastie a Kiupriuliilor. Ciuma bantuie spaimantator. Pana si Duca a fugit din Bucuresti. Toti simt groaza celor de toate cari se intampla aici. Doar cu primavara anului 1677 ciuma inceteaza" - G.I. Ionnescu-Gion, "Istoria Bucurestilor"

"BICIUL HOLEREI"
In lupta impotriva marilor epidemii s-a aflat si Sighisoara. Daca in jurul anilor 1400 orasul nu a suferit prea mult din cauza ciumei, in 1704 si 1709 boala rapune aproximativ 5.300 de locuitori. In analele cetatii, calatorii consemnau, pas cu pas, dezastrele care afectau populatia orasului transilvanean. "In secolul al XVII-lea, Sighisoara trece prin cea mai grea perioada din istoria sa. Jafuri, foamete si, cea mai mare calamitate, epidemia de ciuma." Epidemiile din Romania au fost urmarite si comentate in vaste lucrari. Gheorghe Bratescu si Paul Cernovodeanu au surprins, in opera intitulata "Biciul holerei pe pamant romanesc", diferite opinii ale celor care au luat parte, in trecere, la raspandirea molimelor. Consulul francez la Bucuresti, Charles Langan, isi instiinta superiorii la 1830 asupra teoriei cu privire la boala holerei care s-a raspandit cu virulenta in Basarabia si care ameninta Principatele Romane. Stia ca in Basarabia s-au molipsit 13 sate, iar in capitala continua sa provoace neliniste.
Citeşte mai multe despre:   editie de colectie,   ciuma

Serviciul de email marketing furnizat de