Profil de crestin

Pastile sunt pentru 47% dintre romani cea mai importanta, mai sfanta si mai imbucuratoare sarbatoare religioasa de peste an.

Conform Recensamantului Populatiei si locuintelor din 2002, crestinii reprezentau 99,1% dintre cetatenii Romaniei, adica 21.485.381. Pastile se intind pe parcursul a trei zile si este sarbatoarea Invierii lui Iisus Hristos. Sarbatoarea propriu-zisa este precedata de un post de sapte saptamani, in ultima dintre ele comemorandu-se Cina cea de Taina, vinderea lui Hristos, patimile si moarte Sa pe cruce. Postul are aceasta semnificatie pentru 96,2% dintre romani (ortodocsi, romano-catolici, greco-catolici si cultele protestante) sau 20.857.987 de locuitori (la data recensamantului, singurul instrument de masurare a apartenentei religioase a tuturor cetatenilor Romaniei).

CERCETARE. Pentru a masura dimensiunea sociala a Postului Mare si a sarbatorii Invierii, CURS a realizat un sondaj de opinie pe un esantion de 2.000 de subiecti, cu varste de peste 18 ani, in perioada 9-15 martie 2006. Studiul este reprezentativ pentru populatia adulta neinstitutionalizata a Romaniei si datele care vor fi prezentate reprezinta opinia acestui segment de populatie.

Postul este tinut pe o durata mai mare sau mai mica (tot postul, doar ultima saptamana, doar in ajunul Pastilor) de 64% dintre subiectii adulti intervievati. Daca luam in calcul ca aproximativ 58% dintre copii nu postesc, putem estima ca tin postul in jur de 76% dintre cetatenii romani. Ceea ce conduce la ideea ca aproximativ unul din cinci crestini nu tine postul Pastilor care le este adresat. Doar 17% dintre subiecti au declarat ca tin de obicei tot postul. Profilul demo-sociologic, facut pe baza asocierii semnificativ statistice dintre itemii utilizati in chestionar, contureaza un portret traditional al celor care postesc intreaga perioada: sunt cu precadere femei, sunt oameni de peste 56 de ani, au studii elementare, locuiesc singuri, sunt rezidenti in zona de vest a tarii. 35% dintre romani care, de regula, nu postesc sunt cu precadere barbati, sunt absolventii de liceu, locuitori in sudul tarii, oameni din familii numeroase.

Daca la biserica merg in Saptamana Mare 60% dintre romani, postesc doar 47% dintre ei (cei 17% care tin de obicei tot postul si cei 30% care se adauga in ultima saptamana). Cei care merg la biserica in Saptamana Mare corespund ca profil demo-social celor care postesc intreaga perioada.

INVIEREA. La slujba Invierii merg 81% dintre romani, dar postesc 64% dintre ei: cei 17% dintre romani care se adauga sunt cei care postesc doar in ajunul sarbatorii; acestia sunt cu precadere tineri.

La slujba de Inviere participa, de regula, 81% dintre romani, iar inainte de 1989, conform subiectilor intervievati, participarea ar fi fost de 70%. Daca luam in calcul doar raspunsurile subiectilor cu varste de peste 34 de ani (majori la momentul 1989), raspunsul la intrebarea "Inainte de 1989 dvs. mergeati la Inviere?" indica o participare la slujba Invierii de 75%. Cei care merg la slujba Invierii acum sunt, ca si inainte de 1989, cu precadere tinerii, locuitorii din estul tarii. Comparand cele doua valori ale ponderii participarii la slujba de Inviere a adultilor anului 2006 fata de cei dinainte de 1989 (81% si, respectiv, 75%) constatam o crestere cu doar 6%. Una dintre explicatii pentru participarea intr-o masura ceva mai redusa la slujbele bisericii ar fi fost teama oamenilor, in perioada comunista, de a participa la rugaciunile comune: 35% dintre adultii perioadei comuniste cred ca oamenii se temeau sa participe la cea mai importanta slujba a crestinilor din Romania. Cei care dau acest raspuns sunt cu precadere subiectii de peste 56 de ani, cei care au studii superioare, locuiesc in vestul tarii si sunt din familii de doua persoane.

Cat stau la slujba de Inviere? Stau doar sa ia Lumina 42% dintre romani. Acestia sunt cu precadere tineri, locuitori din estul tarii, cei care au studii liceale sau superioare, au venit peste medie, locuiesc in mediul urban, sunt rezidenti in sudul, estul tarii, precum si in municipiul Bucuresti. Pana la sfarsitul slujbei, dupa ce se inconjoara biserica, stau 57% dintre romani si acestia sunt cu precadere batranii, cei cu studii elementare, cu venit sub medie, locuiesc in mediul rural, in parte de vest a tarii.

PARTICIPANTI. Cu cine merg la Inviere? 44% dintre subiectii sondajului participa la Slujba Invierii impreuna cu cei din familie, ca o expresie a unitatii, a primirii sperantei mantuirii laolalta. Subiectii din aceasta categorie sunt cu precadere din familii mature, cu venitul sub media familiilor romanesti, sunt o prezenta mai frecventa in mediul rural, in jumatatea de nord a tarii. Impreuna cu neamul, cu cei inruditi prin sange sau prin alianta, merg la slujba Invierii 30% dintre subiectii sondajului CURS. Impreuna cu parintii, fratii, surorile merg cuplurile care au studii superioare, au venituri peste medie. Pastile este o sarbatoare a reunirii familiei. Impreuna cu prietenii merg 13% dintre subiectii intervievati si sunt cu precadere tineri, cei cu studii liceale, cei din familii cu venit peste media gospodariilor romanesti, de regula rezidenti in mediul urban.

Singuri merg spre slujba Invierii 7% dintre romani. Ei sunt cu precadere si cei care locuiesc singuri, sunt in varsta, sunt cei cu studii elementare, au venituri modeste si locuiesc cu precadere in sudul Romaniei.

Merg impreuna cu vecinii 4% dintre romani. Sunt cu precadere femei, din mediul rural, cu studii elementare, din zona de sud a tarii. Cei care nu merg la slujba in ziua Invierii sunt cu precadere barbati, adulti, cei cu studii liceale sau superioare, cei cu venit peste medie, rezidenti in mediul urban

UNDE? 90% dintre romani isi petrec sarbatorile de Pasti, de obicei, in localitatea de domiciliu, 8% in alta localitate din Romania, 1% in strainatate, iar 1% nu au raspuns la intrebare. Cu o luna inaintea serbarii Pastilor, 9% dintre romani nu s-au gandit inca unde sa-si petreaca Pastile, 9% au ales sa mearga intr-o alta localitate din tara, iar ponderea celor care vor sa-si petreaca sarbatorile de Pasti in strainatate este aceeasi (1%). 81% vor petrece Pastile anul acesta, ca de obicei, in localitatea de domiciliu.

Probabil ca nu vor fi modificari de procente fata de anul trecut, cunoscut fiind faptul ca lipsa planurilor conduce la solutia obisnuita. Aproape unul din sase romani si-a petrecut macar o data sarbatoarea Pastilor la o manastire/schit.

ACASA. Peste jumatate din romani isi petrece sarbatorile de Pasti cu membrii gospodariei, 42% cu mai multe rude/toata famila, iar 5% cu prietenii. Cei care-si petrec sarbatorile cu membrii gospodariei sunt cu precadere cei cu studii elementare, venituri sub media pe gospodarie, rezidenti in mediul rural. Cu toata familia sarbatoresc cei care au studii liceale sau superioare, venit peste media nationala, rezidenti in mediul urban. De altfel, circa jumatate din romani (51%) nu merge in vizita la alte familii in ziua de Pasti.

COSTURI. Romanii si-au propus sa cheltuiasca pentru sarbatorile de Pasti 290 RON, ceea ce reprezinta peste o treime (34%) din venitul realizat in gospodarie in ultima luna. Si fiindca masa de Pasti, prin traditie, este si cea mai incarcata de bunatati dintre mesele anului, sa enumeram ce se va afla in meniul zilei de Pasti: in 81% din gospodarii cozonac, in 68% prajituri, in 65% friptura de miel, in 56% sarmale, in 55% drob de miel, in 42% ciorba de miel, in 41% friptura de pui, in 33% din cazuri vor fi alte preparate, in 29% friptura de porc, in 18% stufat de miel, in 10% friptura de vita (si in Romania sunt 7.320.202 gospodarii).

"Iar El, raspunzand, a zis: Cel ce a intins cu Mine mana in blid, acela Ma va vinde. Fiul Omului merge precum este scris despre El. Vai insa acelui om prin care Fiul Omului se vinde! Bine era de omul acela daca nu se nastea. Si Iuda, cel ce L-a vandut, raspunzand, a zis: Nu cumva sunt eu, Invatatorule? Raspuns-a lui: Tu ai zis. Iar pe cand mancau ei, Iisus, luand paine si binecuvantand, a frant si, dand ucenicilor, a zis: Luati, mancati, acesta este trupul Meu. Si, luand paharul si multumind, le-a dat, zicand: Beti dintru acesta toti, ca acesta este Sangele Meu, al Legii celei noi, care pentru multi se varsa spre iertarea pacatelor" (Matei 26, 23-28)

"Iar Pilat le-a raspuns, zicand: Voiti sa va eliberez pe regele iudeilor? Fiindca stia ca arhiereii Il dadusera in mana lui din invidie. Dar arhiereii au atatat multimea ca sa il elibereze mai degraba pe Baraba. Iar Pilat, raspunzand iarasi, le-a zis: Ce voi face deci cu cel despre care ziceti ca este regele iudeilor? Ei iarasi au strigat: Rastigneste-L! Iar Pilat le-a zis: Dar ce rau a facut? Iar ei mai mult strigau: Rastigneste-L! Si Pilat, vrand sa faca pe voia multimii, le-a eliberat pe Baraba, iar pe Iisus, biciuindu-L, L-a dat ca sa fie rastignit" (Marcu 15, 9-15)

"Iar cand L-au rastignit, era ceasul al treilea. Si vina Lui era scrisa deasupra: Regele iudeilor. Si impreuna cu El au rastignit doi talhari: unul de-a dreapta si altul de-a stanga Lui. Si s-a implinit Scriptura care zice: Cu cei fara de lege a fost socotit. Iar cei ce treceau pe acolo Il huleau, clatinandu-si capetele si zicand: Huu! Cel care darami templul si in trei zile il zidesti. Mantuieste-Te pe Tine Insuti, coborandu-Te de pe cruce!" (Marcu 15, 25-30)

METODOLOGIE

Sondaj de opinie reprezentativ la nivel national Martie 2006 Esantion: 2.000 subiecti. Univers de esantionare: persoane cu varste de peste 18 ani. Tipul esantionului: probabilist, selectie aleatoare a punctelor de esantionare si a subiectilor. Eroarea maxima: ±2,2% la o probabilitate de 0,95. Perioada: 9-15 martie 2006.