Raul nu va invinge

O carte aparuta in urma cu trei ani la Editura Sapientia, din Iasi, intitulata "Noul Testament", a constituit pentru parohul Bisericii Italiene "Preasfantul Mantuior" din Bucuresti, profesor Daniel Bulai, punctul de plecare pentru discutia noastra.
"Dumnezeu duce la indeplinire planul de mantuire pregatit si prevestit in Vechiul Testament, plan care trebuie sa se actualizeze in doua faze: planul de mantuire mesianico-ecleziastica si acela al mantuirii escatologice, care se va realiza numai dupa victoria definitiva a lui Dumnezeu asupra tuturor fortelor ostile o data cu noua creatie ("cerul nou si pamantul nou"). Protagonistii in realizarea mantuirii sunt: Dumnezeu, Cristos, Duhul si, intr-un anumit sens, Biserica. Evenimentele concrete la care autorul cartii "Apocalipsul" face aluzie sunt elementele care alcatuiesc cadrul general al firului ce se dezvolta prin desavarsirea evenimentelor din istoria mantuirii si, in acest sens, descriu evenimente ce pot caracteriza situatia oricarei comunitati ecleziale. Pentru "Apocalips", raul nu este concept abstract, o idee, ci o realitate caracterizata de absenta lui Cristos. In absenta lui Cristos, fortele raului, fie ele de ordin supranatural, fie structurile de putere aliate Satanei: Babilonul, Fiara cu zece coarne, fie indivizi sedusi de Satana par sa aiba succes. Dar oricat de ampla si de violenta ar fi declansarea fortelor ostile lui Dumnezeu si Bisericii, ramane clara prezenta activa a lui Cristos, care face presiune asupra evenimentelor istorice si le dirijeaza spre punctul final al istoriei, cand prezenta sa totala si definitiva va fi invins ultimul exponent al raului: moartea." (Mihai Stirbu)

Parintele greco-catolic Gheorghe Cristescu (foto) este de parere ca Apocalipsa se repeta. Intotdeanua dupa o perioada de liniste urmeaza o perioada de tulburare. "Ziua cand va veni si cand se implinesc cele scrise in Apocalipsa nu le stie nimeni niciodata. Biserica lasa la latitudinea fiecaruia, dar nu da o explicare clara asupra aceea ce este Apocalipsa sau sfarsitul lumii. Biserica procedeaza in felul urmator: dupa ce se intampla anumite evenimente, spune ca acelea erau scrise in Apocalipsa. Cine vorbeste ca sfarsitul e aproape, cum au fost pocaitii care au profitat de acest eveniment ca sa poata castiga ceva bani, si pe urma credulilor au scos la bani…" Omenirea intreaga trebuie sa vada in cele doua mari scrieri, din Vechiul Testament al lui Daniel si al Sfantului Ioan Apostolul din Noul Testament, un avertisment din partea bunului Dumnezeu. "Cei care nu se conformeaza scopului pentru care a fost creat omul se vor autodistruge singuri. Apocalipsa e in fiecare epoca, incepand de la nasterea omenirii si pana la sfarsitul veacurilor, evenimente dramatice vor fi intotdeauna. Aceste evenimente pot fi numite si Apocalipsa. Sfarsitul fizic al pamantului nu-l stie nimeni niciodata. Cand se va sfarsi istoria omenirii, atunci va fi ultima perioada apocaliptica, se va sfarsi probabil printr-un cataclism sau se va sfarsi printr-o autodistrugere sau iese de pe orbita Pamantul. La ora actuala, oamenii au ajuns sa cunoasca mai bine fenomenele naturii care inainte le socoteau venite de undeva, din eter, si conduse de niste zei: Zeul Furtunilor, Zeul Marii, Zeul Soarelui. Zeul cel mai adorat la ora actuala este Molok, aurul, banul. Dumnezeu a dat si batranetea, si suferinta omului, ca sa-si aduca aminte ca el e muritor si ca are un suflet cu care trebuie sa se prezinte la Judecata in fata lui Dumnezeu. Sufletul coordoneaza si activitatile instinctuale ale trupului." (Mihai Stirbu)

APOCALIPSE INVENTATE
In opinia preotului greco-catolic Gheorghe Cristescu, profetiile care au spus ca nu vom apuca anul 2000 si se va sfarsi lumea sunt basme prin care oamenii au castigat simpatia credulilor si s-au imbogatit de pe urma lor. Daca au vazut ca au dat gres, au disparut de pe firmanentul vietii, si cu bani tot nu s-au dus "dincolo". Ei au parasit aceasta lume cu faptele, cu inselaciunile si cu minciunile. Dupa moarte, nu mai este nevoie nici de aur, nici de mancare si nici de instincte, fiindca sufletul are alte dimensiuni, alte valori.

TIMPUL LUI DUMNEZEU
Dimensiunile din viata de apoi sunt cu totul altele decat cele cu care suntem noi obisnuiti. O mie de ani sunt ca o secunda, o secunda ca o mie de ani. Un calugar inainte sa moara l-a rugat pe fratele sau sa tina o slujba pentru el, ca sa fie eliberat la trecerea in eternitate. Fratele sau i-a promis ca-i va indeplini dorinta, insa a uitat. Intr-un final, si-a reamintit, a tinut liturghia, iar la terminarea ei i-a aparut fratele mort care l-a mustrat. Trecusera doar cateva ore din timpul nostru, insa acel suflet era de o mie de ani in Purgatoriu.

TRISTETE SI BUCURIE
Daca ar fi sa urmam indemnul parintelui Cristescu, nu ar trebui sa ne temem de Apocalipsa. Un argument in sprijinul acestui sfat este faptul ca in momentul in care Dumnezeu va cobori pe pamant, cei buni se vor bucura, iar cei rai se vor speria foarte tare, fiindca stiu ce ii asteapta. Din viata de dincolo nimeni nu se mai poate intoarce. Unul singur si-a luat trupul inapoi si a venit pe pamant. Este cel care a spus: "Eu sunt Calea, Adevarul si Viata".