Smaranda Braescu, eroina

In vremurile grele ale inceputului de secol XX, o tanara a avut curajul de a se lupta cu cerul si de a sfida moartea. Smaranda Braescu a facut totul din dragoste pentru tara sa, pentru Romania.

"Viata mea o daruiesc tarii; dar vreau sa o daruiesc frumoasa si incarcata de glorie!", Smaranda Braescu

Din neamul razesilor lui Stefan cel Mare s-a nascut ea, la 21 mai 1897. Al optulea copil al unei familii din satul Hantesti, comuna Buciumeni. Viata tinerei a avut un curs normal pana cand a vazut primul avion, in anul 1912, pe cand era eleva la o scoala profesionala in Barlad. Un avion de tip Farman III i-a rapit tinerei inima. Un gand aparte s-a cuibarit in sufletul Smarandei, acela de a fi aviatoare, de a stapani cerul. In 1918, Smaranda era invatatoare suplinitoare la scoala din Vizuresti, unde fusese si ea eleva. In acelasi an, la Tecuci, Braescu a primit "botezul zborului" cu un avion Farman pilotat de sublocotenent aviator Dumitru Naidinescu.

VISELE DEVIN UNEORI REALITATE. Pe cand urma cursurile Academiei de Belle-Arte din Bucuresti, Sectia de arta decorativa si ceramica, Smaranda a asistat la un mare miting aviatic. Era primavara lui 1928. Cu ocazia mitingului, tanara studenta il intalneste pe inginerul parasutist si constructor german Heinlecke, un visator, la fel ca si Smaranda. Urmarea discutiilor dintre cei doi indragostiti ai cerului este plecarea Smarandei, la 1 iulie 1928, in Germania. Cinci zile mai tarziu, Braescu executa prima ei saritura cu parasuta de la 600 de metri inaltime. Smaranda a devenit prima femeie parasutist a Romaniei. Noi orizonturi se deschideau pentru ea si pentru tara noastra. In Germania, Smaranda si-a luat brevetul international de parasutism, act cu care a participat la mai multe mitinguri de aviatie din tara si strainatate. Peste tot purta un singur insemn, al Romaniei. Dupa primul salt efectuat cu parasuta, in mintea Smarandei Braescu a aparut un gand maret, de a fi prima in lumea parasutismului. Motivatia ei era si mai inalta. "Viata mea nu inseamna nimic daca o tin pentru mine. Viata mea o daruiesc tarii, dar vreau sa o daruiesc frumoasa si incarcata de glorie", spunea Smaranda. Perioada 1931-1936 este una in care Smaranda Braescu scrie pagini pline de glorie in "Letopisetul" aviatiei romanesti, cat si in cartea minunata a aviatiei mondiale.

NERECUNOSTINTA OAMENILOR. Din 1940, destinul ii pune tot mai multe piedici acestei eroine a neamului romanesc. Anul 1942 o gaseste pe Smaranda incadrata in Escadrila Alba, alaturi de alte aviatoare de renume precum Nadia Russo, Virginica Ditescu, Eliza Vulcu sau Mariana Dragescu. Era razboi, erau vremuri grele. Smaranda a slujit Romaniei pe front, dand dovada de curaj si dragoste de tara. Dupa terminarea razboiului a inceput prigoana comunismului. Tot ce insemna libertate, eroi ai neamului sau idoli ai romanilor, trebuia distrus. Smaranda era tinta perfecta pentru comunisti mai ales ca intrase in organizatia "Sumanele negre", inamic declarat al sistemului totalitar. Braescu incepe sa fie hartuita, vanata. Oameni de bine o ascund de autoritatile comuniste. Smaranda se imbolnaveste de cancer mamar si este operata de profesorul doctor Falcoianu si internata pe ascuns la Clinica Universitara Cluj, sub supravegherea profesorului doctor Iuliu Hateganu. Cu toate ingrijirile primite, la 2 februarie 1948 Smaranda isi ia ultimul zbor, spre Dumnezeu. Smaranda Braescu a fost inmormantata sub numele de Maria Popescu in cimitirul central din Cluj.

"Smaranda Braescu bate recordul mondial feminin de aruncare cu parasuta. Este desigur o sarbatoare nationala si internationala pentru toti acei care urmaresc aceste grandioase realizari si o mandrie legitima pentru noi romanii, care putem figura in conditii atat de stralucite in concertul recordurilor mondiale" - Ilustratiunea Romana 1931

ZIUA CAND ROMANCA A INVINS INALTIMILE

Cei mai buni sunt impreuna. Alaturi de aviatoare sunt unii dintre cei mai buni parasutisti si aviatori ai Romaniei Smaranda Braescu s-a nascut in zodia recordurilor. In cariera ei a reusit sa doboare recorduri ce pareau de nedoborat, impietrite in istoria lumii. Primul record pe care Smaranda l-a doborat a fost cel mondial feminin stabilit in America, 5.384 metri. Ziua mirifica a doborarii recordului mondial a fost 2 octombrie 1931. Romanca a sarit cu parasuta de la 6.000 de metri, stabilind un record national absolut (masculin-feminin) si un nou record mondial feminin. Pentru aceasta realizare, de o importanta fantastica, Smaranda a fost rasplatita cu ordinul Virtutea Aeronautica, clasa Crucea de Aur. Citește pe Antena3.ro Șoc în Coreea de Sud: un alt actor, vedetă de K-drama, a fost găsit mort în casă. Ce spune poliția PESTE OCEAN. La 19 mai 1932, in America, Sacramento, in vecinatatea Muntilor Sierra Nevada, Smaranda a doborat recordul mondial absolut sarind de la 7.200 metri inaltime. Recordul stabilit in America va fi doborat cu greu abia peste 20 de ani, de un alt roman, de Traian Demetrescu-Popa, in anul 1951. Romanca a devenit prima europeana care a obtinut un brevet de pilot in SUA. In 1933, pe cand se intorcea din America in tara, drumul ei trecea prin Italia. Fratii latini au oprit-o la Genova pentru a o sarbatori. I s-a organizat o receptie fastuoasa. A fost primita de ministrul Aviatiei, maresalul Italo Ballo. Din Genova, Smaranda a mers la Roma, invitata fiind de catre Papa. Pentru meritele sale, poetul Octavian Goga, membru al Academiei Romane, propune sa i se acorde parasutistei "Premiul de Virtute", pe care nu-l va primi niciodata. ROMA-TRIPOLI. Cu mari greutati Smaranda si-a cumparat un avion de tip "turism", marca Milles Hawk pe care l-a botezat "Aurel Vlaicu". La 26 aprilie 1936, Braescu traverseaza cu avionul ei muntii Iugoslaviei, cunoscuti ca fiind cei mai turbulenti din aceasta zona europeana. Tot cu "Aurel Vlaicu", pe data de 19 mai 1936, Smaranda Braescu reuseste in premiera mondiala traversarea Marii Mediterane. Romanca a executat traversarea in linie dreapta, pe un traseu de 1.100 km, de la Roma la Tripoli, Libia, in 6 ore si 10 minute.

N-aveam nici urma de emotie. Doar bucurie - o bucurie imensa, dar stapanita, deoarece cei mai multi imi garantasera ca nu voi putea trece de 4.000 de metri fara masca de oxigen (...)Smaranda Braescu POVESTEA UNUI RECORD MONDIAL In redactia Ilustratiunii Romane, in 1931, Smaranda a povestit toate intamplarile sale legate de doborarea recordului mondial. "Domnisoara Braescu vorbeste incet, linistit, cu un frumos accent moldovenesc (…) Pastreaza in voce, ca si in infatisare, o sfiiciune si o modestie fermecatoare in contrast uimitor cu indrazneala si curajul pe care le manifesta in acele primejdioase coborari cu parasuta", o descria jurnalistul Ilustratiunii. "Unii m-au considerat o excentrica, altii poate chiar o nebuna. Dar eu mi-am vazut de drumul pe care aveam sa-mi gasesc idealul si multumirea sufleteasca. N-am batut recordul, nici pentru glorie, nici pentru premii. Puteam sa realizez acelasi record in Apus sau in America, unde o asemenea realizare constituia evenimentul zilei. Dar am preferat sa realizez evenimentul aici in tara, pe pamantul tarii mele si pentru numele nostru romanesc. Nu stiu daca un record mondial feminin este o isprava atat de mare precum spuneti. Totusi, ne confera un drept in concertul mondial al parasutistilor si al sportivilor, care trebuie sa ne dea si noua romanilor consideratia meritata!", povestea Smaranda. Nu v-as putea spune ce anume m-a indemnat sa nu tin seama de asemenea recomandatii; ceea ce stiu sigur e faptul ca o putere launtrica ma indemna sa trec granita pe care o stabilisera… oameniiSmaranda Braescu