Surprinzator

Domnul Sebastian Lazaroiu, directorul CURS, a comentat rezultatele acestui sondaj. Domnia-sa le-a caracterizat ca fiind "surprinzatoare".

1 Nu ma surprinde ca cei mai multi dintre romani cred ca sursa fericirii sunt banii si puterea. Ma surprinde ca atunci cand sunt intrebati de ce ar avea nevoie ei insisi pentru a fi fericiti nu spun nici bani si nici putere in primul rand, ci sanatate. De ce proiectam fericirea altora prin bani si putere, cand fericirea noastra este in primul rand bazata pe starea sanatatii? Este oare o ipocrizie? Oare nu au vazut atatia romani serialul de mare succes "Si bogatii plang?". Oare nu stiu romanii refrenul "Banii nu aduc fericirea?". De ce ar fi Bill Gates sau Traian Basescu mai fericiti decat romanul mediu? (ma gandesc de pilda ca presedintele nu a prea avut motive de fericire de cand a inceput criza ostaticilor). Cred ca mai degraba exista o lume dincolo de noi, pe care o privim ca printr-un ecran (poate fi chiar ecranul magic al televizorului), si o lume a noastra, lumea grijilor de zi cu zi, cu cozile la medicamente sau copii care se culca nemancati. Lumea de dincolo de ecran ne ramane in esenta necunoscuta, dar luam contact cu ea prin ceremonialuri, zambete largi, strangeri de mana, simboluri ale puterii. Traim din ce in ce mai mult in aceasta duplicitate - o lume virtuala, ale carei atribute pozitive domina spatiul cunoasterii, si o lume reala, cu care ne confruntam in viata de zi cu zi: siguranta slujbei, alimentatia, sanatatea - lumea experientei imediate. Dar banii si puterea pot rezolva adeseori chiar problemele cele mai complicate de sanatate. De ce romanii nu aleg mijloacele (banii si puterea) pentru a fi fericiti si aleg o stare finala: sanatatea. Adeseori am auzit oameni spunand "sanatate sa avem, ca restul se rezolva...". Sanatatea este privita mai degraba ca un mijloc pentru a obtine bani sau prestigiu social: daca esti sanatos, poti sa muncesti si sa castigi bani, poti sa iesi in lume si sa interactionezi cu oamenii. In ochii multora sanatatea mai are ceva imponderabil, care transcende realitatea banilor sau a puterii. Daca i-am intreba pe romani, probabil multi vor spune ca sanatatea ti-o da Dumnezeu. Exista intr-adevar boli intratabile, exista accidente stupide care mutileaza oamenii, si banii sau puterea nu pot rezolva aceste situatii. Dar atunci de ce de cinci ori mai multi oameni cred ca Traian Basescu este mai fericit decat Patriarhul Teoctist, omul cel mai apropiat de divinitate? Ca sa nu mai spunem ca titlul religios al patriarhului ortodox include cuvantul "Prea Fericit". E doar aparent o contradictie. Caci dincolo de cele doua lumi in care traim permanent: cea virtuala si cea a experientei imediate, mai exista relatia cu divinitatea, cu fortele mai presus de vointa noastra, cu sansa/norocul/intamplarea. Si acest factor transcendent poate face ca unii sa fie mai fericiti decat altii.

2 Am observat ca primii trei oameni despre care romanii cred ca au facut cel mai mult bine pentru Romania sunt morti, dar intre primii trei oameni despre care cred ca au facut cel mai mult rau tarii, doi sunt vii - ultimii doi presedinti ai tarii. Nu ar trebui sa ne surprinda, caci multe merite au fost recunoscute dupa moarte. Din aceasta perspectiva domnii Iliescu si Constantinescu ar trebui sa fie linistiti: nu a sosit inca timpul lor. De ce Stefan cel Mare a facut cel mai mult bine, se vor intreba multi? Poate pentru ca a devenit personalitatea istorica cea mai mediatizata dupa 1990 si, mai mult chiar, a fost sanctificat. Are Biserica Ortodoxa capacitatea de a crea eroi nationali? Se pare ca da. Ceausescu este personalitatea cea mai controversata - multi cred ca a facut cel mai mult bine, dar si mai multi cred ca a facut cel mai mult rau. Nostalgicii se gandesc inca la stabilitatea pe care le-o asigura regimul comunist, in vreme ce altii, mai tineri sau mai putini tineri, il considera pe Ceausescu vinovat de inapoierea tarii, de suprimarea libertatilor individuale si distorsionarea mentalitatilor.

3 Surprinzator, atunci cand vorbim de modele, adica de persoane publice cu care oamenii se identifica (ar dori sa fie ca ei, sa faca ce fac ei), pe primele doua locuri vom intalni doi politicieni: un barbat si o femeie. E normal: femeile se identifica mai usor cu femeile si barbatii mai usor cu barbatii. Dar e surprinzator ca intr-o tara in care in ultimii 15 ani, clasa politica a fost mai curand detestata decat indragita, doi oameni politici apar pe primele doua locuri ale modelelor pozitive: Mona Musca si Traian Basescu. Desigur, vorbim de doi oameni politici care se afla pe valul simpatiei. Peste patru ani poate lucrurile vor sta diferit. De ce totusi oamenii se identifica mai usor cu politicienii decat cu artistii sau sportivii? Probabil din aceleasi motive pentru care in ultimii 15 ani intre un sportiv sau artist foarte popular si un politician, aflati in competitia electorala, oamenii au preferat politicianul. Oamenii politici, in special cei "ai momentului", sunt de fapt intruchiparea sperantelor noastre, a increderii pe care o investim in ei. Oamenii politici pe care ii votam sunt de fapt cei dintre noi pe care noi ii trimitem "acolo" sa ne reprezinte, iar faptul ca avem incredere sa ne reprezinte pe noi presupune si un soi de identificare. De cealalta parte, artistii sau sportivii vin din alta lume, din lumea de dincolo, asa cum aratam mai sus.

4 Topurile simpatiilor din diverse domenii nu ofera mari surprize - sportivii cei mai indragiti sunt cei care ne-au reprezentat cu succes la nivel international, oamenii de afaceri cei mai indragiti sunt de fapt si cei mai mediatizati si poate cei mai pitoresti. Nu ar trebui sa ignoram acest factor de expunere/notorietate de care beneficiaza cei care domina topurile. Andreea Marin este mai indragita la nivel national decat Teo Trandafir, dar in multe zone ale mediului rural, unde nu se receptioneaza decat TVR 1, Andreea Marin este si cea mai cunoscuta. Ierarhia personalitatilor politice arata ca, dintre primii cinci oameni politici cei mai indragiti, patru se afla in opozitie. Surpriza vine la topul personalitatilor culturale. Daca in celelalte topuri sunt mentionate personaje aflate in viata, in topul cultural pe primul loc se afla un poet decedat acum 100 de ani, e drept considerat cel mai mare poet al romanilor: Mihai Eminescu. De ce asocierile intre personalitati si domeniile politic, sportiv, de afaceri, jurnalism aduc in prim-plan persoane in viata, care populeaza zilnic ecranele televizoarelor si paginile ziarelor, iar in domeniul culturii cel mai indragit este un poet decedat? Poate pentru ca dintre toate acestea cultura are ceva peren, ceva durabil, care trece dincolo de cotidian?

5 Interesante sunt si spatiile geografice in care romanii ar fi preferat sa traiasca. Asa cum exista idoli printre oameni, exista idoli si printre tari. Sondajul CURS confirma atractia inefabila a Americii, desigur cea din filme, din reportaje, poate mai putin cea de la stiri in ultima vreme. Statele Unite reprezinta taramul tuturor posibilitatilor, cei mai multi dorindu-si sa se fi nascut acolo. Dar de ce Italia? De ce atat de multi romani ar fi dorit sa traiasca in Italia? Sa fie oare o intoarcere spre radacinile noastre sau mai degraba faptul ca astazi in Romania 6 familii din 100 au cel putin un membru care lucreaza in Peninsula?

CARTE DE VIZITA

Directorul general al Centrului de Sociologie Urbana si Regionala - CURS SA, Sebastian Lazaroiu. Totodata, este lector universitar la Universitatea din Bucuresti si la SNSPA. Experienta profesionala: Citește pe Antena3.ro Kremlinul comentează mondenitățile și spune că soții Assad nu divorțează. Chiar purtătorul de cuvât al lui Putin a negat informația Consultant pentru proiecte de cercetare la nivel national, regional si international pentru organizatii precum: Banca Mondiala, Institutul Republican International, Organizatia Internationala pentru Migratie, Universitatea din Greenwich, UNDP, USAID, Institutul European Roman etc., in perioada 1997-2005. Director de cercetare la CSOP-TNS intre 1999 si 2000. Publicatii: Peste 50 de aparitii in reviste si carti de specialitate din Romania si strainatate.

DATE DESPRE CERCETARE

In perioada 20-28 aprilie 2005, Centrul de Sociologie Urbana si Regionala a efectuat, la solicitarea Jurnalului National, un sondaj de opinie reprezentativ la nivel national. Sondajul a fost efectuat pe un esantion de 2.441 de subiecti, cu varste de peste 15 ani impliniti in momentul chestionarii. Interviurile s-au desfasurat fata in fata, la domiciliul subiectilor. Sondajul de fata are o eroare maxima de +/- 2% la o probabilitate de 0,95. In analiza datelor de cercetare s-a tinut cont de categoriile de varsta (15-30 de ani; 31-55 de ani; 56 ani si peste), de nivelul de educatie al respondentilor (sub liceu, liceu, peste liceu), de venitul gospodariei (media este de 7,6 milioane de lei pe gospodarie), de mediul rezidential al celor intervievati (urban, rural), de regiunile istorice in care isi au domiciliul (Moldova, Muntenia, Dobrogea, Oltenia, Banat, Transilvania, Crisana-Maramures, Bucuresti) de frecventa citirii ziarelor, de frecventa urmaririi emisiunilor tv si de frecventa ascultarilor emisiunilor radio.