Vocea cetatenilor

Cea mai neagra perioada a politiei romane a fost inregistrata dupa cel de-al doilea razboi mondial. Amnistierea din 1944 a pus in libertate toti raufacatorii din inchisori. Comisarul Alimanescu si brigada sa "Fulger", prin nenumaratele lor actiuni brave, reusesc sa puna capat acestui haos.

Capitala era terorizata de ceva vreme de numeroase bande de hoti si spargatori care operau ca in codru. Se furau banii din buzunare pe strada, la inghesuiala, unde cetatenii faceau coada pentru alimente; cand se lasa intunericul, se jefuiau si se ucideau trecatorii, iar ca lantul faradelegilor sa aiba un sfarsit, se devalizau casele si magazinele din care se furau bani, bijuterii, haine, toate numai marfuri scumpe. Ziarele vremii trageau nenumarate semnale de alarma pentru a se actiona impotriva raufacatorilor. "Ce masuri s-o fi luat de politie, nu stim, fapt e ca hotii cu foarte mare greutate se lasa prinsi sau identificati, ei uzand de atatea mijloace de camuflare, incat fac aproape imposibila arestarea lor. Hotii din Capitala, ca sa poata opera mai in voie, feriti de vigilenta politistilor, au imbracat uniforma militara, la adapostul careia au operat si mai opereaza", se consemna in ziarul Timpul, in "Capitala in 24 ore".

SALVATORII. In imprejurari deosebite, apare un comisar exceptional, comisarul Alimanescu, la conducerea vestitei brigazi "Fulger", care pune pe fuga talharii si criminalii din Bucuresti. Ziarele vremii urmaresc pas cu pas faptele brave ale brigazii, relatand in rubrici zilnice cele mai insemnate victorii ale "armatei binelui", cum mai era ea numita. "Cititorii nostri, si credem ca intreaga populatie a Capitalei, privesc cu un deosebit interes actiunea intreprinsa de indrasnetul politist Alimanescu, pentru starpirea banditilor, cari de mai bine de un an terorizau orasul, de la un capat la altul, pradand in plina strada, ziua sau noaptea si imprastiind moartea pe oriunde treceau. Incadrata cu cei mai indrasneti politisti, echipa «Fulger», condusa de inspectorul Alimanescu, a inceput sa se faca temuta printre banditi si numarul acestora a inceput sa se rareasca. Rand pe rand, cei mai mari criminali si spargatori pe cari i-a avut Capitala au cazut in lupta deschisa cu politistii lui Alimanescu. Efectul s’a simtit imediat prin imputinarea jafurilor." Nota in Universul Mihail Ghimici in rubrica sa "Intamplari din Capitala".

CONTRAATAC. "Cum era si de asteptat, banditii nu puteau renunta la ticaloasa lor indeletnicire, de aceea si-au pus in gand sa-l suprime deocamdata pe Alimanescu, pe care reusisera chiar acum vreo doua luni sa-l rapeasca. Nu l-au suprimat insa, pentru ca a fost la timp eliberat de oamenii sai. Si atunci, talharii au adoptat alta tactica, pe care au incercat-o ieri- noaptea, cu seful-comisar Mihail Vasiliu, unul dintre cei mai cutezatori politisti din brigada lui Alimanescu. (…) singur (…) in dreptul Str. Brutus, a fost intampinat cu focuri de arma, trase de trei indivizi, ce se aflau la vreo 100 de metri distanta. Din fericire, gloantele nu si-au atins tinta; unul singur i-a gaurit paltonul. (…) Siguri de victoria lor, unul dintre banditi s-a desprins de ceilalti doi, apropiindu-se de Vasiliu (…) Ajuns la 2-3 metri de el, Vasiliu a ochit si din doua gloante i-a luat suflarea banditului. (…) Nauciti de intorsatura luata, banditii au rupt-o la fuga. (…) Dupa cum se vede si aceasta tactica - atac direct, in plina strada - a dat gres. Nu le-a mai ramas banditilor decat sa se cuminteasca si sa invete o meserie onorabila, pentru ca altcum, Alimanescu le va starpi tot neamul. De altfel, acesta si este rostul sau, acolo!", nota in cotidianul Universul ziaristul Mihail Ghimici in rubrica sa "Intamplari din Capitala".

BILANT. "Zilele trecute s’au implinit sase luni de cand aceasta unitate politista duce o lupta darza contra banditilor si cu acest prilej, cutezatorul politist Alimanescu a facut ieri, reporterilor politisti, o scurta dare de seama asupra activitatii brigazii de sub conducerea sa. (…) Astfel, in interval de sase luni, inspectorul Alimanescu si subalternii sai au descoperit furturi de bani si obiecte in valoare de 7 miliarde 450 de milioane lei. Atat banii, cat si obiectele au fost restituite pagubasilor. Tot in acest interval au fost descoperiti si arestati 225 de banditi, autori a 85 de crime. Asupra faptului au fost prinsi 190 de talhari din cari 42 au fost omorati in lupta de strada. In aceste lupte au cazut insa, rapusi de gloantele banditilor, cari posedau cele mai moderne arme si o parte dintre cei mai bravi politisti ai brigazii «Alimanescu», opt detectivi, un gardian si un jandarm. Au fost grav raniti sase comisari, 12 detectivi si opt informatori. Cea mai grea lupta sustinuta de politistii lui Alimanescu a fost aceea din Str. Vaselor, unde vestitul spargator Petre Schiopul si banda lui a ucis pe comisarul Sincai si ranit grav pe inspectorul Alimanescu si alti trei detectivi, dintre cari doi au murit mai tarziu in spital. (...) Tot in acest interval, au fost impuscati patru banditi, specializati in furturi la banci. Aceste cifre nu pot decat sa cinsteasca pe bravii politisti din brigada «Alimanescu», iar noua, cetatenilor, sa ne dea speranta ca asupra avutului si vietilor noastre vegheaza cineva si ca le ocroteste cu destula competenta." Aceste statistici apareau sub titlul "Brigada «Alimanescu» a implinit sase luni de frumoasa activitate / Un scurt bilant al acestei brave unitati politiste", articol scris de Mihail Ghimici in ziarul Universul.

"De catva timp Capitala e terorizata de numeroase bande de hoti si spargatori cari opereaza ca-n codru. Se fura oamenilor banii din buzunare pe strada, la inghesuieli unde cetatenii fac coada pentru alimente; cand se lasa intunericul se jefuiesc si se ucid trecatorii Ziarul Timpul rubrica "Capitala in 24 ore" ARGINTARU Cele mai de temut bande ale timpului au fost anihilate de acelasi brav comisar Alimanescu. Ziarele descriau cu admiratie reusitele brigazii "Fulger". Alimanescu avea el oamenii lui de la cotidiane, pe care ii lua peste tot cu el, fie noapte, fie zi, pentru a relata cu lux de amanunte si pentru a face poze cu bandele lichidate. Argintaru era renumit pentru ferocitatea faradelegilor sale in perioada lui 1945. Argintaru nu era o porecla, ci era traducerea din germana a numelui sau. El facuse parte din corpul militar nazist al lui Himmler. In periodicul Timpul aparea la rubrica "Capitala in 24 ore" un scurt articol despre "Prinderea bandei lui Argintaru". "Banda «maiorului» Argintaru, «capitanului» Georgescu, in cap cu «Ticnitul» si a celorlalti componenti, dupa un traiu ca’n povesti, cu arme si bagaje, a poposit in beciul politiei. Pe cat de destepti, tot pe atat de fraieri. Li s’a infundat. Aerul de Primavara i-a sedus. Si-acum, pe buna dreptate, in iarna era frig, lemnele lipseau, insa banda multimilionara si-a facut rost de lemne. Geamurile lor erau vesnic aburite. Semn de abundenta. Si tocmai cand coltul ierbii a mijit, au cazut cu totii in mana politistilor". "Cititorii nostri, si credem ca intreaga populatie a Capitalei, privesc cu un deosebit interes actiunea intreprinsa de indrasnetul politist Alimanescu, pentru starpirea banditilor, cari de mai bine de un an terorizau orasul (...) Ziarul Universul Mihail Ghimici

TEZAURUL DE LA PIETROASA Cel mai bogat tezaur de aur descoperit in lume pana la 1837, tezaurul de la Pietroasa, a fost obiectul unui jaf istoric. Intreaga afacere a facut o mare valva in ziarele din epoca. "Atragem atentiunea lectorilor asupra unui furt forte indrasnet de care vorbim in detaliu mai la vale si care a facut mare sensatie in Capitala. Este vorba de furarea prin spargere a pretiosului tesaur din Museul national din etagiul de jos al Universitatii". "Pressa", "Bucuresci 20 noembre 1875". UN FURT FOARTE INDRAZNET "Acest tesaur, compus de objecte de aur atat de antice si unice in Europa, este o perdere din cele mai mari pentru museul tarii nostre, caci el era podoba cu care ne puteam fali inaintea strainilor, unicul object care putea atrage atentiunea tuturor. Ne miram de neangrijirea cu care ministerul instructiunii publice si directorul Museului au pastrat acest tesaur, caci noi scim ca tesaurul avea o casa de fer forte solida, care a servit si la Viena la Espositie, si in loc de a se inchide acel tesaur in casa lui de fer si a se deschide mai rar la dile si ore determinate, el era lasat di si nopte in o casa de sticla, pe care hotii au putut’o sparge cu mare inlesnire.Oare nu este acesta o mare neglijenta din partea celor insarcinati cu conservarea unor objecte de atata valore?" "Pressa", "Bucuresci 20 noembre 1875". SE IMPUN MASURI SERIOASE "De alta parte asemenea furturi indrasnete trebuie sa destepte si pe politie mai bine, ca sa ia mesuri mai seriese de privighere si paza orasului. Daca reul nu s’a putut preveni, sa ne asteptam ca cel putin politia sa pue tota energia si dibacia spre a se descoperi furii cat mai curand, pana ce acele objecte antice nu se distrug, caci mare ar fi perderea pentru museul nostru". Se consemna in periodicul "Pressa", "Bucuresci 20 noembre 1875".