Anticipand anticipatele

Spre surprinderea mizantropilor, in viata politica bunul-simt este adesea rasplatit. De multe ori, servirea interesului public poate fecunda interesele de partid; nu e o contradictie necesara intre cei doi termeni. Oamenii de stat autentici sunt consacrati de electorat, printr-un instinct infailibil, si ca politicieni de succes. Iar alegerile anticipate, atat de dorite de Traian Basescu, vor demonstra acest lucru.

Obsesia anticipatelor denota inconsistenta si iresponsabilitate - iar populatia stie asta. Romania este, in acest moment, o tara extenuata electoral. A suportat, fara prea mare tragere de inima, alegeri locale, alegeri prezidentiale si alegeri parlamentare. Urmeaza o noua confruntare pentru Bucuresti, care are rolul de a corija dezertarea lui Traian Basescu (care va costa bugetul cateva sute de mii de lei grei) si care va epuiza ultimele resturi de interes electoral. In aceste conditii, in lunile mai-septembrie, cand Guvernul D.A. preconizeaza alegeri, alegatorii vor dovedi o naturala alergie politica; absenteismul va fi masiv si vor avea de castigat partidele cu electorat captiv, nu cele care mizeaza pe entuziasm sau voturi negative. Ori PNL si PD au fost intotdeauna formatiuni propulsate de valurile excesive de speranta, care vin abia o data la opt ani si se sting intr-o luna.

Alegerile anticipate sunt o alegere absurda pentru ca, in mod evident, Romania nu traverseaza o criza politica. Exista o coabitare Guvern - Parlament, dar ea face parte din regulile democratiei si, mai ales, este singura solutie prin care cele doua puteri se pot controla efectiv in acest moment. Deocamdata, atata timp cat in Romania vor exista majoritati solide, Guvernul va actiona discretionar, deputatii si senatorii vor fi ignorati, abuzurile nu vor putea fi decat constatate; altfel spus, din pricina imaturitatii noastre politice, coabitarea este, macar pentru un mandat, o experienta care se poate dovedi fecunda. Cu o majoritate comoda a Aliantei D.A., o comisie parlamentara de ancheta care sa verifice problemele imobiliare ale presedintelui Basescu ar fi fost imposibila; ori o astfel de comisie ne ofera garantia ca, in Romania, controlul reciproc al puterilor este o realitate.

Asa cum spuneam, nu ne confruntam cu o criza politica, ci cu o majoritate fragila si incoerenta. Dar, sa nu uitam, aceasta a fost alegerea lui Traian Basescu, care a preferat sa ceara Aliantei D.A. sa formeze Guvernul, desi PSD - invingator in alegeri! - putea oferi o majoritate mai solida. Altfel spus, presedintele Basescu a navigat, timp de patru luni, impotriva intereselor publice, cu unicul scop de a consolida puterea Aliantei PNL-PD; a oferit guvernarea unei coalitii fragile - desi exista o optiune mai buna - si doreste sa impuna anticipate - desi ele nu sunt justificate prin prisma interesului national. Nu de un PD puternic are Romania nevoie, ci de eliminarea coruptiei, eficientizarea reformei, cresterea standardului de viata. Obiectivul fierbinte este integrarea europeana si indeplinirea alerta a obligatiilor subsecvente. Nu-i timp pentru o noua maimutareala poreclita dezbatere, in care se vor lipi afise si se vor inregistra sute de emisiuni de tip aveti un minut sa ne vorbiti despre starea economiei. Alegerile anticipate vor da peste cap calendarul integrarii, facandu-l probabil imposibil de sustinut.

Totusi, cine ar avea de castigat de pe urma anticipatelor si cine de pierdut? In primul rand, cred ca ar avea de pierdut Traian Basescu, adica motorul Aliantei D.A., pentru ca si-ar confirma irevocabil eticheta de politician agitat si neserios, care azi jura ca nu pleaca de la Primarie, maine plange, poimaine cere anularea alegerilor si, la sfarsit, dizolva propriul Guvern. E un comportament obositor, care nu poate fi tolerat de un electorat obisnuit cu discretia lui Ion Iliescu. In acest mod, Basescu isi indeparteaza brutal electoratul anxios sau prudent, care se teme de schimbare sau, mai simplu, vrea stabilitate pentru a-si desfasura afacerile. Cu alte cuvinte, PNL-PD risca sa piarda pe ambele fronturi - cel al bugetarilor care se tem de schimbari si cel al intreprinzatorilor care risca pierderi in cazul unor blocaje electorale repetate.

In al doilea rand, are de pierdut Alianta D.A., care merge din eroare in eroare, da dovezi de incompetenta si isi pune pe fuga propriul electorat. Faptul ca Guvernul Tariceanu a cunoscut cea mai grava scadere de popularitate din istoria recenta nu e o intamplare, ci rezultatul unei slabe pregatiri manageriale, care va risipi in continuare procente. In plus, in calitate de presedinte, Traian Basescu nu poate juca din nou cartea dati-mi un Consiliu General, transformata acum in dati-mi un Parlament; daca o face, isi incalca grav prerogativele, iar romanii nu iarta arbitrii vanduti; un Urs Maier politic n-ar face prea multe parale.

Daca reuseste sa iasa din criza in urmatoarea luna, PSD poate tine piept Aliantei D.A. in alegerile anticipate. Marele argument il constituie revenirea lui Ion Iliescu, care va scoate disputa PSD-D.A. din logica Basescu vs Nastase, confiscand o mare parte din electoratul lui Traian Basescu, electorat care, de fapt, ii apartine. Totusi, din punctul meu de vedere, marele castigator al anticipatelor ar putea fi PRM, care se simte ca pestele in apa atunci cand PNL si PD sunt in cadere (vezi alegerile din anul 2000) si care, in plus, va specula slabiciunea PSD, mult mai putin vizibila anul trecut. Consacrat in 2000 si 2004 ca a treia forta politica a tarii (fiind asadar o prezenta parlamentara fixa si permanenta, un partid sistemic), PRM poate depasi, in ochii electoratului, dihotomia PSD - Alianta D.A.