Bacalaureatul sustinut pe intuneric

Imaginati-va ca sunteti la Bacalaureat, la proba de literatura romana. Nu ati vazut niciodata un om si trebuie sa descrieti, fizic, personajul Ion din romanul lui Liviu Rebreanu. Veti intelege astfel doar o parte din ce simte un nevazator, care da unul dintre cele mai importante examene din viata lui.

"Da, au venit sa dea "BANC-ul"", glumeste profesorul orb care, dis-de-dimineata, bajbaise drumul pana la Centrul Scolar Special nr. 1 din Bucuresti. Acolo, de pe Strada Vatra Luminoasa, venise omul sa-i sustina pe elevii sai, nevazatori si ei, la a patra proba a Bacalaureatului, cea la matematica. Printre cei patruzeci de candidati adunati ciorchine in jurul "profului", un tanar plinut, cu sandale maro, camasa albastra descheiata la gat si pantaloni la dunga, cara dupa el un soi de masina de scris cu sapte butoane.

"Nu pot sa-mi imaginez spatiul"

Baiatul e George Iacob, orb de cand se stie, iar masinaria pe care o poarta e "stiloul" cu care da exame-nele. Numai cu aparatul acesta, Braille, care lasa pe un carton galben puncte ordonate dupa un cod al orbilor, poate sa-si dea probele scrise. Vorbeste putin si zambeste mai tot timpul. Ochii caprui-spalacit i se misca cu repeziciune cand in stanga, cand in dreapta. Cand il intrebi de Bacalaureat, recunoaste imediat ca nu a invatat pana "la cote maxime", iar de geometrie se teme cel mai mult. "Geometria in spatiu e cea mai grea pentru mine, pentru ca e greu sa-mi imaginez in spatiu". Avea sa afle abia dupa examen ca, de fapt, geometria nu era pentru Bacalaureat...

Multe culori la Bacovia

La un semn, nevazatorii intra in sala de examen. O data cu ei, condus de brat de un prieten, George porneste sa infrunte, "pe intuneric", probleme cu submultimi si sisteme carteziene.

"A fost oarecum usurel", spune George dupa ce iese de la matematica. Ne povesteste despre celelalte probe. Subiectele au fost aceleasi si pentru nevazatori si pentru cei care nu au probleme cu vederea. La scris, la limba si literatura romana, i-a picat o poezie de Bacovia, unde apareau culori multe: alb, albastru, auriu, rosu. A avut de explicat rolul versului "De sineala, de aur, de sange". Daca nu stia ce inseamna "sineala", gasea "explicatia" pe foaia cu subiecte: "sineala- culoare albastra"... Un alt subiect ii cerea sa vorbeasca, la alegere, despre un personaj dintr-un roman obiectiv. "Ce am ales? L-am ales pe...din Ion...pe Titu...". "Pe Titu Herdelea", ii aminteste colegul de clasa, Mihai Muzuru. Personajul despre care i-ar fi placut lui George sa vorbeasca ar fi fost "Cetateanul turmentat" din "O scrisoare pierduta". "Mi-a placut felul lui de a se comporta". Pedagogul intra in discutie: "Dar de Otilia nu te-ai indragostit. Toti baietii de seama ta se indragostesc?". "Nu. Pentru ca nu am vazut-o. Daca as fi vazut-o...", raspunde cu un soi de ironie nevazatorul.

Casete audio drept manuale

La ambele probele de oral, la romana si engleza, baiatul a promovat cu 7. "Engleza am invatat-o auzind-o sau citind-o in Braille". Pentru a se pregati pentru Bacalaureat, George a citit majoritatea cartilor si manualelor folosind sute de casete audio inregistrate. Numai romanul Morometii, de pilda, se intinde pe 32 de casete. "De cand cu manualele alternative, s-au rarit cartile traduse in Braille. Romanele in Braille se gasesc greu. Am facut un calcul: intr-un an copiii invata dupa doua mii de casete", explica Luciana Ispas, pedagogul lui George.

Birotica sau masaj

Dupa ce ia BAC-ul, tanarul vrea sa faca postliceala de langa Centrul Scolar. Din doua specializari trebuie sa aleaga una: ori birotica, ori masaj. Alege masajul pentru ca, zice el, cu birotica n-ar reusi sa-si gaseasca de lucru. Dar pasiunile lui sunt altele decat masajul. Se da in vant dupa orga, ar fi vrut la o scoala de muzica, dar "m-am trezit prea tarziu". Ii place radioul, voia sa-si faca un post de transmisie al lui. Anul trecut a robotit cu un prieten la doua statii de jucarie si a reusit sa transmita muzica la o distanta de o suta de pasi.

Persoanele cu deficiente de vedere sunt discriminate la angajare

In Bucuresti, toti cei 37 de nevazatori care au dat anul trecut Bacalaureatul au fost admisi, ne-a declarat inspectorul pentru invatamantul special din cadrul Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti, Mariana Volintiru. "Dupa ce termina Bacalaureatul, ei urmeaza, in general, postliceala din cadrul Centrului Scolar nr. 1, la una din cele doua specializari: masaj si birotica. Dupa postliceala, se confrunta din pacate cu marea problema: un agent comercial care are de ales dintre un "valid" si un invalid, il va alege pe primul", a mentionat Volintiru. "Cei care nu sunt nevazatori total merg mai departe chiar si la facultate, in special la cele cu profil umanist. La Cluj exista o facultate speciala de psihopedagogie, pentru persoanele cu deficiente de vedere", a spus Mircea Vlad, inspectorul pentru invatamantul special din Ministerul Educatiei.

Un profesor orb pentru elevi orbi

Cristian Varia, profesorul de matematica de la Centrul Scolar Special nr. 1, este cel care se straduieste sa-i invete pe elevii nevazatori geometria in spatiu. "Eu am vazut pana la facultate, dar cei care nu au vazut niciodata au dificultati in intelegerea acestei materii. La ore folosim corpuri geometrice confectionate. Asa le-am prezentat piramida", explica profesorul.