Busola portugheza pentru corabia UE

Jose Manuel Barroso, noul presedinte al executivului de la Bruxelles, e pe cale sa devina cel mai important eurocrat pentru Romania, desi atentia mai-marilor de la Bucuresti se va indrepta mai mult asupra finlandezului Olli Rehn, responsabil cu integrarea in noua Comisie Europeana, ce-si incepe mandatul la toamna.

Anuntandu-si echipa saptamana trecuta, Barroso a injectat o binevenita doza de adrenalina in soporifica vara europeana, dand cu tifla "greilor" din Uniune - Franta si Germania si-au vazut reprezentantii nominalizati pentru mandate mult inferioare celor pe care le ravneau. Departe de a fi ingrijorator, acest lucru merita aplaudat.

Sa amintim mai intai cum ar fi putut sa stea lucrurile daca Parisul si Berlinul si-ar fi vazut planurile realizate. Jacques Barrot, reprezentantul Frantei, ar fi avut tot un mandat economic, iar Günter Verheugen, binecunoscut romanilor din pozitia sa de responsabil cu extinderea UE, ar fi trebuit sa fie "supercomisar" pe probleme economice. Cu alte cuvinte, reprezentantii celor mai bolnave economii ale continentului ar fi fost pusi in pozitia de a dicta politica economica in intreaga Uniune, in masura in care Comisia poate sa faca asa ceva. Dar Barroso are alte planuri: vrea sa faca din executivul UE o institutie credibila. Noul presedinte al Comisiei pare sa fi tinut cont de faptul ca printre putinele lucruri care merg "ca la carte" in economia franceza sunt TGV-urile, autobuzele si metrourile, si l-a numit pe Jacques Barrot comisar pentru Transport. Intr-o la fel de eleganta manevra, Günter Verheugen a ajuns comisar pentru Industrie - un mandat care, desi nu e de aruncat, e departe de "supermandatul" economic ravnit de Berlin.

Britanicul Peter Mandelson, un vechi aliat al lui Tony Blair, a fost numit comisar pentru Comert intr-un moment crucial pentru runda Doha de negocieri a tarifelor internationale sub egida Organizatiei Internationale a Comertului. El preia stafeta de la Pascal Lamy, a carui competenta este necontestata, dar care si-a sfarsit cariera in Comisie necedand presiunilor lui Jacques Chirac de a face jocul cinic al fermierilor francezi.

Mandatul de control al practicilor anticompetitive i-a fost incredintat unei femei de afaceri din Olanda, Neelie Cross, iar irlandezului Charlie McCreevey ii va reveni sarcina de a se ocupa de extinderea pietei unice paneuropene si de serviciile financiare - un sector crucial al economiei, care-si regleaza ora exacta de la Londra si care a fost folosit de predecesorii lui McCreevey pentru implementarea de reforme economice vitale.

Una peste alta, mandatele-cheie din punct de vedere economic au fost acordate reprezentantilor unor tari care chiar pot da exemple in respectivele domenii - economia britanica este de departe cea mai sanatoasa de pe continent intre marile tari si regimul sau de comert este in ansamblu bine privit. De asemenea, Irlanda a stralucit in UE prin dinamismul economiei sale, iar Olanda a dovedit o deschidere mult mai mare catre reformele structurale ale economiilor europene, pe care Franta, Germania si Italia le-au ocolit. Dar ceea ce conteaza cel putin la fel de mult ca alocarea mandatelor din executivul european este mesajul transmis de noul presedinte: economia este o prioritate, iar Barroso insusi se va ocupa de implementarea programului de reforme structurale al Agendei Lisabona, care stipuleaza transformarea economiei UE in cea mai dinamica din lume pana in 2010. Motivul pentru care cine ocupa "scaunele economice" in Comisia Europeana conteaza mai mult decat vointa de integrare a Romaniei in 2007 tine de felul in care se aplica regulile jocului si de mediul economic in care se va integra Romania. Este o mare diferenta intre o Comisie care a vorbit despre reforme, dar nu le-a implementat (model preluat si de guvernul de la Bucuresti) si una a carui presedinte face din reforma economica o prioritate inca de la numirea echipei.

Chiar daca pare mai detestabil decat contestarea existentei lui Mos Craciun, climatul actual al economiei europene, felul in care marile tari membre isi gestioneaza finantele, isi subventioneaza "campioni ai industriei" demult iesiti din competitie si, in general, refuza sa priveasca in fata gravitatea situatiei, constituie un exemplu pe care Romania nu trebuie sa il urmeze. Ceea ce este economia Europei acum reprezinta un pericol pentru Romania, prin mediocritatea exemplului oferit. Noua echipa de la Bruxelles ofera speranta unei revigorari a economiei, de care nu numai Romania are nevoie, dar si intregul continent. Nu este vorba de copierea la indigo al modelului american, ci de schimbarea modului de abordare a problemelor economice - Jose Manuel Barroso pare hotarat sa conduca efortul de dinamizare a economiei UE pentru a o transforma in forta economica mondiala care si-a propus sa fie.

Daca eforturile sale vor da roade, atunci Romania va avea cel putin un model demn de urmat. Ramane de vazut daca se vor gasi cei care sa faca acest lucru la Bucuresti.

Andrei Postelnicu este jurnalist in redactia din New York a cotidianului Financial Times si scrie in paginile noastre in calitate personala.