Concediul la Calimanesti, turism de subzistenta

Tot mai multe voci din randul turistilor din Calimanesti, voci tinere, se ridica impotriva regulii, larg raspandite la noi, aceea ca "merge si asa"; impotriva pactului dintre agentii de turism si clienti: primii sa ofere putin, ceilalti sa plateasca tot asa. Si semnele noilor pretentii ale turistilor pot fi vazute deja.

Gheorghe Scarlat, secretarul Primariei din comuna Corbu (Olt), vine in fiecare vara in Calimanesti. Din 1975. Cu o intrerupere de doi-trei ani, dupa revolutie, cand schimbarile din economie i-au zdruncinat bugetul si au pus la pamant turismul. Concediile de acum nu mai seamana cu cele din anii lui de bunastare. Sunt de la an la an tot mai sarace, mai lipsite de placere. "Cu bani putini se face turism prost", spune Gheorghe Scarlat. "Romanul e nevoit sa renunte la lucrurile care i-ar face sejurul mai placut. Trebuie sa se multumeasca cu putin, sa mai lase si el din conditii."

LEGEA STRICTULUI NECESAR. Preturile la cel mai mare hotel din Calimanesti, Hotelul Central, cu 300 de locuri, sunt de 4-5 ori mai mici decat la un hotel de aceeasi categorie dintr-un oras oarecare: 180.000-200.000 de lei pe noapte. Cu toate acestea, Gheorghe Scarlat si sotia lui, Elena, prefera sa traga la unul dintre particularii care ies pe strada cu cheile in mana, la agatat clienti. Economisesc in felul acesta 100.000 pe zi. Mancarea si-o aduc de acasa, mai cumpara din alimentare, insa au si momente cand le place sa cheltuiasca boiereste in restaurant, chiar si cate 200.000 fiecare.

Doamna Scarlat are o pensie de trei milioane si ceva, dupa 40 de ani de munca la catedra. Domnul Scarlat inca mai lucreaza la Primaria Corbu, dar nici salariul lui nu-i permite concedii cu pretentii. Concediile sotilor Scarlat respecta, de voie, de nevoie, legea strictului necesar si uneori mai putin decat atat.

NOUA GENERATIE E VECHE. Lipsa de pretentii a turistilor ii trage la leneveala si pe operatorii din turism. Le convine sa castige putin nefacand mare lucru. De ce sa te zbati sa innoiesti vechiturile ramase de la stat, cand clientii nu cer asta, cand "merge si asa"? Chelnerii care, la restaurantul Intim, ne aduc ciorba, apoi cafeaua, apoi aceeasi friptura (zisa "talpa"), iar la sfarsit niste rosii tocmai aduse cu sacosa din piata alaturata, chelnerii acestia, asadar, cu fete incordate ca ale suferinzilor de colici, sunt tineri, tocmai iesiti de pe bancile scolii, dar au luat din mers atitudinea acra, chiar ostila, a colegilor scoliti in anii comunismului, cand ei erau stapanii clientilor, si nu invers.

VANTUL SCHIMBARII. Generatiile care veneau la Calimanesti cu brigada, cantand in autobuze care-si pierdeau tablaraia pe drum, umplu si acum hotelurile si bazele de tratament. Oamenii sunt incantati de schimbarile superficiale din statiune. Si totusi deapana prin parcuri, cu nostalgie, amintiri din vremea cand mancau in serii la cantina, dand bacsisuri mici pentru portii duble, cand faceau "activitati distractive de grup", omorau tantarii din camere cu perna sau plecau in excursii animate de activistii sindicali si de partid. Pe atunci, oricine isi permitea un concediu la Calimanesti. Printre pensionarii statiunii se vad azi tot mai multi tineri. Ca sa-i atraga, patronii care au simtit adierea noutatii in turism au renovat hotelurile din temelii, le-au dotat la nivel european, cum se spune, au introdus reguli de bun-simt pentru angajati, au adus bucatari priceputi si au renuntat la meniurile de cantina de santier... "Vor mai trece multi ani pana cand turismul va ajunge o forta in economia romaneasca", spune Constantin Necsoiu, directorul general al SC Calimanesti-Caciulata SA.

HAOS CU SCLIPICI. Bugetul orasului Calimanesti se alimenteaza in proportie de 60 la suta din impozitele si taxele colectate de la agentii economici din turism. Primarul Ilie Amuzan nu poate spune insa ca exista o strategie unitara de dezvoltare a acestei industrii. Fiecare patron de hotel isi conduce afacerea cum il taie capul, turismul se dezvolta haotic si nimeni nu intervine cu o idee clara, integratoare, atata timp cat se aduna ceva, cat de cat, la buget.

Nici mai sus, la nivel de guvern, nu exista o viziune inchegata asupra turismului romanesc. Jalnicele gesturi de circ ale unui ministru guraliv, obsedat de Dracula si de palmieri, dar si realizarile notabile de pe ici, de pe colo nu sunt desprinse dintr-un proiect unitar, viabil si cu bataie lunga, desi de ani se tot vorbeste despre turism ca despre fantana cu bani a insetatei economii romanesti.

"Un proiect amplu de redresare a turismului este necesar cat nu e prea tarziu", spune hotarat Dan Marcu, proprietarul unei pensiuni aflate in constructie. "Dupa revolutie - continua Marcu - bazele turistice au fost date in locatie de gestiune. Au incaput pe mana unor insi care nici nu se pricepeau, nici nu aveau vreun interes sa le dezvolte, fiindca nu erau ale lor, si le-au distrus. Acum trebuie indreptat totul printr-o strategie bine pusa la punct. Deocamdata, turismul e un haos in care pe alocuri sclipeste cate ceva..."

INNOIRE

"Ca sa-i atraga pe tineri, patronii au renovat hotelurile, le-au dotat la nivel european. Dar vor mai trece multi ani pana cand turismul va ajunge o forta in economia romaneasca" - Constantin Necsoiu, directorul general al SC Calimanesti-Caciulata SA

STRATEGIE

"Bugetul orasului se alimenteaza in proportie de 60 la suta din impozitele si taxele din turism. Nu exista insa o strategie unitara de dezvoltare a acestei industrii" - Ilie Amuzan, primarul statiunii

MAI DEPARTE

Anul acesta, de pe bancile Liceului Economic din Calimanesti, au iesit 68 de viitori posibili lucratori in turism. Cei 25 de absolventi ai sectiei de alimentatie publica au fost angajati imediat, cel putin pana la toamna. Ceilalti, 43 de proaspeti tehnicieni in turism, au sanse mai slabe sa capete o slujba, in oras existand o singura agentie de turism. Trei dintre absolventii din acest an au fost admisi direct la Facultatea de Turism - Servicii a Universitatii "Lucian Blaga" din Sibiu, care are o sectie in Calimanesti. Altii vor intra prin examen. Cam 30 la suta, in medie, dintre absolventii Grupului Scolar Economic, Administrativ si de Servicii raman definitiv in bransa turismului. Ceilalti se indreapta spre alte meserii, pentru ca salariile din turism sunt la nivelul minim pe economia nationala. Ioana Ceapa, sefa de promotie, vrea sa devina ziarista. Stie de la mama ei, camerista, cat de prost se castiga la hotel. Iar Adina-Luiza Parlan, care a obtinut calificarea de tehnician in turism cu media 10, vrea sa devina politista.