Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cele doua clasamente ale organizatiei Transparency International privind starea mondiala a coruptiei, din ultimul an, plaseaza Romania pe cel mai prost loc in randul tarilor europene candidate la UE. Se constata ca indicele de coruptie a devenit mai alarmant decat in 1997.
Raportul din toamna anului trecut al Comisiei Europene denunta de asemenea coruptia politica institutionalizata din Romania, pentru a treia oara de la inceperea negocierilor de aderare, in decembrie 1999.Coruptia a devenit un fenomen general, traverseaza intreaga societate si de ea se fac vinovati si autohtonii, si strainii. Ea vine dinspre trecut, rasarit si apus, cu ramificatii viguroase de-a lungul traseelor nord-sud. Coruptia a devenit a doua natura a tranzitiei spre economia de piata si pare la un moment dat la fel de inevitabila ca o ăâ¬Å¾infectie oportunista", cum se numesc bolile cu care te alegi intr-un spital, in care intri ca sa te vindeci de plamani si iesi (sau nu) rapus de hepatita mecanica.
Capitalismul se-nvata, in forta, cu calitatile si viciile sale deopotriva. In tari ca Romania, cu o cultura administrativa si a muncii mai laxa, sporul abuzului este mai evident.
Se vorbeste de ăâ¬Å¾coruptia mare" sau ăâ¬Å¾de stat", in care corupator este functionarul, in exercitiul reprezentarii statului, si de ăâ¬Å¾coruptia mica" sau, sa-i spunem, curenta, a subzistentei cotidiane, intre pacient si doctor sau intre elev si profesor. Definitia clasica a coruptiei: ăâ¬Å¾folosirea abuziva a puterii in vederea imbogatirii personale" (Senturia, Corruption, political, 1931) ii priveste insa in primul rand pe politicieni. Justitia insoteste mai degraba coruptia, o asista, ca o plasa sigura si flexibila dedesubt. Coruptia a fost in comunism, adesea, o metoda de supravietuire, legitima, avand in vedere alternativa: ideologia care strivea omul sub partid si securitate. Drept care partidul si securitatea n-au intarziat sa se transforme in cei mai mari corupti ai societatii. ăâ¬Å¾Reciprocitatea balansata" a devenit rapid ăâ¬Å¾reciprocitatea negativa". Etnologii numesc asa formele de schimb: iti dau - imi dai... Prima este specifica comunitatilor traditionale si inchise, de tip rural, care sunt si azi in Romania dominante, si presupune ca prestatia pentru serviciul facut sa fie imediat executata si egala ca valoare. Cand A, in virtutea puterii sau a functiei sale, asteapta sau impune o recompensa nedatorata pentru serviciul promis sau facut, B(eneficiarul) se cheama ca da mita, iar functionarul este corupt. Daca in comunitatile traditionale, serviciile si contra-serviciile asigura pacea sociala, prin facilitarea unei subzistente decente, complicitatea generala a institutiilor statului, justitie, partide, politie, prin functionarii lor de varf, medii si inferiori fractureaza solidaritatea sociala si, asa cum rapoartele SRI nu uita in zadar sa mentioneze siuranta statului in chestiune.
Cel mai grav aspect al coruptiei romanesti este insa, in cuvintele lui Nicolae Manolescu, faptul ca ăâ¬Å¾exista coruptie fara corupti".
La fel cum in timpul Revolutiei a existat terorism fara teroristi, in aceeasi genealogie a maximei originalitati romanesti.
In Romania ultimilor ani, marii corupti, oricat de cunoscuti si de dovediti, uneori chiar inculpati sau condamnati, fie au scapat, fie au fost iertati. Masivele si piscurile coruptiei de stat au ramas mereu necercetate. Prin vai si lunci, garda financiara si politia, uneori chiar justitia, mai nimeresc vreun braconier sau pestisor. Rechinii si ursii bruni zburda insa in voie. Impresia este ca, indiferent de rezultatul alegerilor, s-a instalat la putere ăâ¬Å¾protocratia". Este denumirea data de sociologi grupurilor de interese care controleaza statul si in ineriorul carora exista un maxim de autodisciplina concomitent cu un minim al constrangerilor legale. Guvernantii romani, de-o culoare sau alta, au intrat repede si convingator in rolul de ăâ¬Å¾protocrati", primind si impartind daruri, mituind si lasandu-se mituiti, corupand si lasandu-se corupti. Fenomenul, prezent in intreaga economie libera de piata, trebuie controlat si penalizat de stat, mai mult decat tolerat. In Romania, el este stimulat si rasplatit. Intr-o tara cu peste jumatate din populatie traind la limita saraciei, fara economie de piata functionala, cu mult stat ineficient si privatizari inspirate politic, deci ocolita de marii investitori straini, coruptia poate fi oricand detonatorul unui scenariu de tip argentinian. Bancile sunt luate cu asalt si devastate, pentru ca banii nu mai au valoare, iar tribunalele devin fortarete asediate de victimele ilegalitatii.
