Destin pe tava

Astazi, copiii au de ales de pe tava de mot intre celulare, carti de credit, euro, chei de masina, ceasuri Rolex, dischete cipuri electronice...

In mai toate zonele tarii se spune ca nu e bine sa scoti copilul din casa pana la botez. De multe ori insa, datorita cheltuielilor pe care le presupune un astfel de eveniment - transformat intr-o petrecre festiva -, crestinarea copilului e amanata pana spre 6 sau chiar 9 luni.

ASCUNSELEA. In satele din Oltenia, copilul este botezat, de obicei, in prima duminica dupa ce implineste 8 zile. Tot atunci, femeia isi face molifta mica, pentru a fi dezlegata a merge la apa. Credinta populara spune ca atunci mama trebuie sa se fereasca si sa nu se vada cu multe lauze, pentru ca-i moare copilul. De asemenea, nici la botez nu trebuie sa se vada intre ele mai multe moase cu copii, nici la molitva de sase saptamani.

In marile orase insa, bisericile se umplu de cate sapte-opt familii venite laolalta sa-si crestineze copiii; cum ar putea sa nu se vada intre ele? Biserica Ortodoxa Romana condamna aceasta superstitie, dar si pe aceea care spune ca nu este bine a se boteza in aceeasi apa mai multi copii. Singura regula care se pastreaza in fata cristelnitei este aceea conform careia baietii au intaietate in fata fetelor la botez. Toti primesc insa aceeasi putere sfintitoare a apei si pentru toti taina botezului este la fel de valabila.

SCALDA DE A DOUA ZI. Traditia spune ca dupa botez, in aceeasi zi - dar nu mai tarziu de 12 noaptea - sau a doua zi urmeaza scalda copilului. La eveniment participa numai nasa, mama si rudele de gen feminin, care contribuie fiecare la impodobirea de baie. In cadita se pun bani de argint, petale de trandafir, miere, un ou, fulgi din perna, crijma in care a fost scos din cristelnita.

Lumanarea de botez trebuie sa stea aprinsa pe parcursul baii, iar sapunul cu care se spala copilul trebuie sa fie cumparat de nasa. Apa din cadita se arunca a doua zi la radacina unui copac, sa nu calce picior de om peste norocul copilului, iar mama copilului trebuie sa o spele pe nasa pe maini (ca la legatoarea de la nunta) si sa o stearga cu un prosop, ambele cumparate de ea si lasate apoi cadou nasei. Dupa scalda, se unge copilul la incheieturi cu miere si untura, sa fie dulce si sa nu transpire.

TAIEREA MOTULUI. Cand a implinit varsta de 1 an, baiatului i se ia motul, iar fetei i se rupe turta. In dimineata zilei aniversare, mama face copilului din parul din fata un mot, pe care-l leaga cu o panglica rosie sau albastra. Nasii ii aduc in dar copilului un trusou de haine, dar si cercei (daca este fetita). Tot ei trebuie sa fie pregatiti cu un colac prin care se taia motul finului, un banut de argint si o fundita pe care se lipeste apoi cu ceara motul copilasului. Sub scaunul pe care sta tunsul se zice ca e bine sa se puna o galeata cu apa, pentru ca viata sa-i fie rodnica.

Dupa ce a taiat din parul finului, nasul trebuie sa mai ciupeasca putin facand semnul crucii (n.r. - probabil asa a aparut si a alta superstitie, conform careia e bine sa tunzi copilul la chelie cand e mic, sa i se indeseasca parul...).

In timpul acestei petreceri prilejuite de taierea motului, nasul pune in fata copilului o tava cu mai multe obiecte (inel, creion, cui, cleste, surub, ata etc.), din care copilul trebuie sa aleaga trei. In functiile de preferintele pe care le are, i se prezice destinul si, mai ales, meseria pe care o va imbratisa peste ani.

DATUL DE GRINDA. In afara de tunsul motului, in Oltenia se mai practica si obiceiul numit datul de grinda. Dupa ce copilul a fost botezat, trei ani la rand in dimineata Anului Nou mama merge cu plocon si cu copilul la moasa, pentru a fi dat de grinda. Moasa pune bani intr-un colac sau covrig impletit, apoi prinde copilul de subsuori si cu covrigul pe cap, pe care este pus si un pahar de vin de care tine mama, il ridica in sus de trei ori zicand de fiecare data sa-mi traiasca nepotul, sa aiba parte de aur si argint, de tot rodul pamantului, de minte si de noroc. Tot ritualul se petrece in vreme ce moasa si copilul sunt cu fata catre rasarit. Apoi se intinde masa mare...

Copiii care nu sunt botezati si plang mult cer, prin acel plans, botezul. Copilul care plange pe timpul savarsirii tainei botezului va avea viata indelungata. Daca fura careva vreo floare din buchetul ce impodobeste lumanarea de botez, fura din somnul copilului.

Din banii care se aduna la botez sa i se cumpere copilului o caldare, ca sa traiasca mult.

De-i avea fini multi, pe ceea lume te scot de-i fi la intuneric, caci iti ies cu lumanari in mana.

Copiii care se necuratesc sau uda pe timpul savarsirii tainei botezului vor avea, peste ani, o viata imorala - superstitii legate de botez

MAINI ROASE DE DRACI In Oltenia se spune ca nasa si-a rascumparat finul, punand in tinda bisericii banii peste care moasa asaza nou-nascutul si i-l preda. Daca e baiat, e botezat de nasul de cununie al parintilor, iar cand e fata, mai intotdeauna este lepadata. Adica o boteaza tot nasa, dar pe cheltuiala parintilor. Atunci cand copiii mai inainte nascuti nu au trait, se schimba nasul, despre care se zice ca nu are noroc de fini. Orice om insa trebuie sa-si faca fini si orice femeie trebuie sa moseasca, altminteri se spune ca-i rod dracii mainile. COCTEILUL DIN ALBIE In apa cu care se face baia de dupa botez trebuie sa se puna: busuioc - ca sa fie atragator copilul, grau - sa fie cinstit, marar - sa fie placut ca mararul in bucate, menta si romanita - sa creasca usor si sa fie sanatos, maciulii de mac - ca sa doarma bine, seminte de canepa - ca sa creasca iute, pene - ca sa fie usor ca pana, apa sfintita - sa fie copilul curat ca aceasta, lapte dulce, oua - sa fie sanatos si plin ca oul, bani. (Nasterea la Romani - Simion Florea Marian) SCHIMBAREA NUMELUI Cand copilul este grav bolnav, femeile din Fundu Moldovei ii schimbau numele. Cui trecea pe drum i se oferea copilul cu o lumanare aprinsa, pe geam: ia copilul si-l cheama si se spunea un alt nume. Cel care il lua dadea cativa bani mamei, pe urma i-l aducea pe usa. Apoi, copilul era strigat cu numele schimbat pentru a nu fi recunoscut de boala sau de duhul rau. Ritualul pagan este intalnit si in alte zone ale tarii, unde schimbarea numelui e practicata si de adultii care incearca sa scape astfel de bolile pe care le au.