ARTA/ANTICHITATI
Putna, Voronet, Tazlau, Horodnic, Neamt, Sfanta Cruce de la Patrauti, Sfantul Mihai de la Razboieni. Acestea sunt doar cateva dintre manastirile si bisericile ctitorite de Stefan cel Mare pentru a-i multumi Domnului ca l-a ajutat sa invinga dusmanii Moldovei.
FLORINA ZAINESCU
PUTNA AURITA. Legenda spune ca Stefan a ales locul manastirii tragand cu arcul din Dealul Crucii - unde s-o infige sageata, acolo se va face zidirea. Au urmat trei ani de munca (1466 - 1469), mesterii si pictorii intrecandu-si talentul in crearea unei bijuterii. "Tot cu aur poleita zugravala, mai mult aur decat zugravala si pre dinlauntru si pre denafara si acoperita cu plumbu", scriau cronicarii vremii despre Putna. Din pacate, manastirea a fost distrusa in anul 1653, iar cei ce au recladit-o nu au mai pictat-o. Doar in pridvor mai poate fi vazuta o fresca realizata in secolul al XVIII-lea.
INTERIOR. Iconostasul ce innobileaza biserica de la Putna a fost faurit pe la 1773, din lemn de tei si ulm sculptat in stil baroc tarziu. Spre deosebire de iconostasele clasice, care cuprind patru registre iconografice, acesta are unul in plus - al treilea - alcatuit din 13 icoane ce ilustreaza patimile lui Iisus. Altarul de la Putna este innobilat de icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, daruita manastirii de Doamna Maria de Mangop, sotia lui Stefan. La randul sau, acesta a adus la Putna craniul Sfantului Ierarh Ghenadie, mare facator de minuni. Conceputa pentru inceput ca necropola domneasca, biserica adaposteste 14 morminte: intr-unul dintre acestea isi doarme somnul de veci marele domnitor.
"CAPELA SIXTINA". Daca Putna este prima ctitorie, dar si "casa" lui Stefan, Voronetul este, probabil, cea mai frumoasa. Socotit, pe buna dreptate, "Capela Sixtina a Orientului", Voronetul cel albastru "a vazut lumina zilei" in 1488. Cronicile vremii spun ca ridicarea manastirii a durat numai cateva luni, din mai pana in septembrie. Abia in 1547 i s-a adaugat pridvorul si i-au fost pictate minunatele fresce de pe zidurile exterioare, sub ochiul atent al Mitropolitului Grigorie Rosca. In pridvor este zugravit calendarul crestin-ortodox, iar in naos poate fi admirat tabloul votiv: Stefan cel Mare impreuna cu Doamna Maria Voichita si Bogdan mostenitorul. Ei inchina, "ajutati" de Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, Voronetul lui Iisus pentru a-i multumi ca l-a ajutat in lupta impotriva turcilor.
FILOZOFII. Dar ceea ce a facut celebru Voronetul nu este pictura interioara, ci cea care innobileaza fatada exterioara. Daca fresca dinspre nord a fost puternic afectata de intemperiile vremii, cea dinspre sud se dezvaluie ochiului in toata splendoarea sa: chipurile lui Aristotel, Platon, Socrate sau Pitagora, icoana "Deisis" - Mantuitorul incadrat de Maica Domnului si de Sfantul Ioan Botezatorul - scene din Acatistul Sfantului Nicolae si din cel al Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava, "tablourile" infatisandu-i pe mitropolitul Grigorie si pe Sfantul Daniil Sihastrul - primul staroste al manastirii. Povestea "depanata" de zidul sudic se incheie cu scena in care Sfantul Mare Mucenic Gheorghe strapunge balaurul cu sulita.