Frescele lui Stefan sau comorile Sucevei

Putna, Voronet, Tazlau, Horodnic, Neamt, Sfanta Cruce de la Patrauti, Sfantul Mihai de la Razboieni. Acestea sunt doar cateva dintre manastirile si bisericile ctitorite de Stefan cel Mare pentru a-i multumi Domnului ca l-a ajutat sa invinga dusmanii Moldovei.

La 72 de kilometri de Cetatea Sucevei, Manastirea Putna isi inalta mandrele turle catre cer. Strajuind de multe veacuri pamantul Bucovinei, Putna este prima ctitorie religioasa a domnitorului moldav. Ridicarea ei marcheaza cucerirea Chiliei, la 1466.

PUTNA AURITA. Legenda spune ca Stefan a ales locul manastirii tragand cu arcul din Dealul Crucii - unde s-o infige sageata, acolo se va face zidirea. Au urmat trei ani de munca (1466 - 1469), mesterii si pictorii intrecandu-si talentul in crearea unei bijuterii. "Tot cu aur poleita zugravala, mai mult aur decat zugravala si pre dinlauntru si pre denafara si acoperita cu plumbu", scriau cronicarii vremii despre Putna. Din pacate, manastirea a fost distrusa in anul 1653, iar cei ce au recladit-o nu au mai pictat-o. Doar in pridvor mai poate fi vazuta o fresca realizata in secolul al XVIII-lea.

INTERIOR. Iconostasul ce innobileaza biserica de la Putna a fost faurit pe la 1773, din lemn de tei si ulm sculptat in stil baroc tarziu. Spre deosebire de iconostasele clasice, care cuprind patru registre iconografice, acesta are unul in plus - al treilea - alcatuit din 13 icoane ce ilustreaza patimile lui Iisus. Altarul de la Putna este innobilat de icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, daruita manastirii de Doamna Maria de Mangop, sotia lui Stefan. La randul sau, acesta a adus la Putna craniul Sfantului Ierarh Ghenadie, mare facator de minuni. Conceputa pentru inceput ca necropola domneasca, biserica adaposteste 14 morminte: intr-unul dintre acestea isi doarme somnul de veci marele domnitor.

ZESTRE CULTURALA. In latura sudica a incintei, manastirea "ascunde" un muzeu extraordinar in care a fost pus la pastrare o parte din tezaurul artistic si istoric al lacasului de cult. Tetraevanghele, psaltiri si alte vechi ceasloave bisericesti, carti de invatatura realizate de calugarii de altadata in atelierele manastirii, sfinte vase, cruci ferecate in argint si icoane peste care timpul a trecut "cu mila". Tot aici poate fi vazuta o bogata colectie de epitrahire, in marea lor parte formand o veritabila galerie de portrete. Comoara acestei colectii o reprezinta epitrahilul cu proroci daruit de Stefan cel Mare manastirii. Muzeul de la Putna adaposteste si nepretuite acoperaminte de morminte - printre care cel al Mariei de Mangop, epitafuri, acoperaminte pentru sfintele vase, valuri de icoane si vesminte preotesti brodate in atelierele de aici. Matasuri scumpe, fir de aur si argint si pietre pretioase si o tehnica de lucru dusa dincolo de perfectiune.

"CAPELA SIXTINA". Daca Putna este prima ctitorie, dar si "casa" lui Stefan, Voronetul este, probabil, cea mai frumoasa. Socotit, pe buna dreptate, "Capela Sixtina a Orientului", Voronetul cel albastru "a vazut lumina zilei" in 1488. Cronicile vremii spun ca ridicarea manastirii a durat numai cateva luni, din mai pana in septembrie. Abia in 1547 i s-a adaugat pridvorul si i-au fost pictate minunatele fresce de pe zidurile exterioare, sub ochiul atent al Mitropolitului Grigorie Rosca. In pridvor este zugravit calendarul crestin-ortodox, iar in naos poate fi admirat tabloul votiv: Stefan cel Mare impreuna cu Doamna Maria Voichita si Bogdan mostenitorul. Ei inchina, "ajutati" de Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, Voronetul lui Iisus pentru a-i multumi ca l-a ajutat in lupta impotriva turcilor.

FILOZOFII. Dar ceea ce a facut celebru Voronetul nu este pictura interioara, ci cea care innobileaza fatada exterioara. Daca fresca dinspre nord a fost puternic afectata de intemperiile vremii, cea dinspre sud se dezvaluie ochiului in toata splendoarea sa: chipurile lui Aristotel, Platon, Socrate sau Pitagora, icoana "Deisis" - Mantuitorul incadrat de Maica Domnului si de Sfantul Ioan Botezatorul - scene din Acatistul Sfantului Nicolae si din cel al Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava, "tablourile" infatisandu-i pe mitropolitul Grigorie si pe Sfantul Daniil Sihastrul - primul staroste al manastirii. Povestea "depanata" de zidul sudic se incheie cu scena in care Sfantul Mare Mucenic Gheorghe strapunge balaurul cu sulita.

SCENA JUDECATII

Dar cea care i-a facut pe multi sa vorbeasca despre Voronet ca despre "Capela Sixtina a Orientului" este reprezentarea "Judecatii de apoi". Marea fresca de pe peretele de apus este compusa din trei registre verticale si cinci orizontale. Simbolul si metafora joaca un rol extraordinar, incepand cu primul registru orizontal, imediat sub acoperis figurand "moartea timpului", sfarsitul veacurilor: pe panza timpului, intinsa de cate doua grupuri de cate patru ingeri, strajuiti de Arhanghelii Mihail si Gavril, cu sabile scoase, coexista toate cele 12 semne zodiacale. In mijloc apare Creatorul. Dedesubt, Iisus este incadrat de Fecioara Maria si Ioan Botezatorul si de Areopagul alcatuit din Apostoli asezati pe lungi lavite, se arata intr-o prezentare a Manastirii Voronet. "Al treilea registru, cu centrul de greutate in Etimasia, scena in care Sfantul Duh, in chip de porumbel, asezat pe Cartea Sfanta, intregeste Treimea, dobandeste brusc accente dramatice prin prezenta cetelor de pacatosi inaintand simbolic, dinspre stanga, in randurile acestora, dupa iudeii care l-au rastignit pe Iisus, venind imediat purtatorii de turbane", se spune in aceeasi prezentare. Urmeaza scena judecatii: in jurul balantei pe talgerele careia sunt cantarite faptele, se duce o adevarata lupta intre ingeri si demonii inselatori. O imagine extraordinara prezinta animale de prada purtand fragmente de trup omenesc, in timp ce, la chemarea a doi ingeri, mortii invie si ies din morminte. Fiarele restituie ceea ce au rupt din desavarsirea trupului omenesc, care nu se poate infatisa dinaintea Tronului Judecatii decat asa cum l-a facut Dumnezeu.