Germania, o poveste de primavara

Apropiata vizita a presedintelui Traian Basescu in Germania imi ofera prilejul unor ganduri si amintiri, ca sa folosesc, fara semetie, titlul celebrelor memorii ale cancelarului Bismarck. Pentru simplificare si obiectivare, le voi sistematiza dupa cum urmeaza: 1 Alaturi de Franta, Germania este ursitoarea Romaniei moderne. Eminescu, Maiorescu si Caragiale, si deci intreaga evolutie a culturii noastre clasice, i-au fost datori pentru dimensiunea filozofiei idealiste, claritatea mesajului umanist sau pur si simplu pentru refugiul chibzuit si sigur al studiilor sau exilului. Regele Carol I a fost german, iar dinastia sa, identificata cu 80 de ani de modernizare europeana a Romaniei, a purtat girul lui Napoleon al III-lea si al Cancelarului Bismarck, deopotriva. Un memento al alaturarii franco-germane in numele europenizarii Romaniei, valabil si astazi.

2 La inceputul Evului Mediu si apoi in sec. al XVIII-lea au emigrat pe teritoriul de azi al Romaniei, in Transilvania, sasii si svabii. Catolici si protestanti, harnici, loiali si cuminti, ei au fost un factor istoric esential de civilizatie si echilibru pentru romani. In 1938 mai traiau in Romania 800.000 de germani si tot atatia evrei. Ororile razboiului declansat de nazisti si impunerea cu forta a comunismului au distrus iremediabil aceasta imensa sursa de progres istoric. Germanii nostri si urmasii lor, evreii nostri si urmasii lor care traiesc azi in Germania, Israel, Austria sau aiurea n-au ramas indiferenti fata de tara lor de obarsie si sunt un lobby natural al Romaniei, pe calea regasirii complete a drumului spre Europa. Sa nu-i uitam nici noi.

3Relatiile politice romano-germane sunt complicate. Din aliati, romanii au devenit inamicii germanilor, in doua razboaie mondiale. Germanii au invatat ca perseverenta si credinta, uneori chiar cu rezultate catastrofale pentru ei insisi, sunt calitati la fel de importante precum flexibilitatea si schimbarile de curs istoric surprinzatoare, pe care le favorizeaza romanii. Aceasta diferenta este sesizata de germani mai putin in cazul bulgarilor si al ungurilor, vecini, rivali sau adversari in coltul nostru tulburat de Europa.

4 Relatiile Romaniei cu Germania au cunoscut o evolutie ascendenta, dupa 1989, doar in masura apropierii dintre Paris si Berlin. Germania sprijina Romania pentru intrarea in Nato, dupa 1997, si pentru intrarea in UE, dupa 1999, dupa ani de ezitari sau indiferenta, venind in intampinarea Frantei, mai mult ca raspuns la zig-zag-ul democratiei romanesti. Iata de ce, la inceputul anului 2005, oricat de promitatoare ar fi relatiile romano-americane sau de suave cantecelele de sirena pentru navigatorii Marii Negre, limitarea sau punererea in pericol a relatiilor noastre cu Parisul si Berlinul ar fi o eroare fatala.

5Datoram mult Germaniei si in ultimii patru ani. Ne convine sau nu, doar interventia personala a ministrului de Interne Otto Schilly si relatiile politice si personale dintre social-democratii germani si romani au dus la ridicarea obligatiei vizelor in spatiul Schengen.

Din cele 10 miliarde de investitii straine in Romania ultimilor 15 ani, 1 miliard (10%) provine din Germania. Sunt 11.000 de firme germane in Romania (al treilea investitor direct dupa Olanda si Franta). Un sfert din alocatiile financiare de integrare ale UE sunt bani germani. In 1990, Guvernul Kohl a facut cadou Romaniei, deci pe gatis, curentul electric care i-a permis sa evite prabusirea economica. Sibiul si Timisoara sunt restaurate de specialisti, expertiza si bani din Germania.

Reforma Justitiei, atata cata este si care a permis incheierea negocierilor cu UE, este asistata de consilieri germani.

Sunt doar cateva exemple. N-avem voie sa le uitam sau minimalizam, mai ales ca nimeni nu ne cere, la Washington, Londra sau Moscova sa optam: esti fie cu mine, fie contra Germaniei! Dimpotriva. Presedintele Traian Basescu viziteaza Germania, dupa Moscova, Londra si Washington. Prin toamna va fi si oaspetele Frantei.

Nu vreau sa abuzez de acest timing, pentru a trage concluzii geo-politice pripite, desi exercitiul este practicat copios.

Exista apoi discutii privind ilegalitatile strecurate in marile contracte ale epilogului erei Nastase, cu Germania si Franta. Ilegalitatea trebuie reparata si prejudiciile recuperate sau evitate. Dar atentie la supradoza! Sa nu aruncam si copilul din cristelnita, cu apa cu tot! Germanii au un cuvant pentru atentia cu care trebuie tratate temele speciale: Fingerspitzengefuehl, adica sensibilitatea varfurilor de deget. I-o recomand domnului Basescu, oricat de natural, direct, cuceritor si lipsit de complexe va ateriza duminica seara la Berlin-Tegel. Nici nodul marinaresc nu cred ca se desface altfel.

P.S. Intr-un interviu la Europa FM, pe care mi l-a acordat inaintea vizitei in SUA, presedintele Basescu spunea cam asa: indata ce mi-am facut cunoscute intentiile de politica externa, unii ziaristi s-au demascat: fie ca germanofili, fie ca francofili, fie ca americanofili. Nici unul insa nu s-a dovedit romanofil.

Nu am dat replica pe loc (ca tot ardeleanul, mi-s mai lent). Raspund acum: sunt filogerman, filofrancez si filoanglo-saxon. Si din acest motiv, ca roman ireductibil, voi deveni, poate, si filo-prezidential.

CITITI-L MAINE PE MARIAN NAZAT