ALEGERI IN SECOLUL XX - 1927: LUPTA TRADITIONALA
Alegerile din 1927 au fost dominate de liberali, care au facut tot ce le-a stat in putinta pentru a le castiga. Partidul National Taranesc a devenit cel mai puternic partid de opozitie.
DANA PICIU
Din 3.586.086 de alegatori cu drept de vot au votat 2.762.779. Liberalii au intrunit 62% din totalul voturilor, taranistii 22%, Blocul Maghiaro-roman 10%, iar independentii 6%. Partidul Poporului a intrunit mai putin de 2% din voturi si nu a mai putut patrunde in Parlament. Pe parcursul anului 1926, situatia interna a Romaniei se inrautateste. Zvonurile despre o apropiata lovitura de stat pusa la cale de Carol, care se afla in Franta in exil, deveneau din ce in ce mai insistente, ceea ce a determinat siguranta sa-i supravegheze pe cei capabili sa sprijine o aventura politica a printului.
Printul Carol era sprijinit de PNT, condus de Iuliu Maniu si Ion Mihalache. Grav bolnav, regele Ferdinand are nevoie de un guvern de concentrare nationala, care sa mentina stabilitatea tarii, de aceea il pune pe Averescu sa-l constituie.
Confruntat cu respingerea sefilor de partid pe care i-a convocat, la inceputul lunii iunie 1927, Guvernul Averescu demisioneaza si regele il desemneaza pe Barbu Stirbey, amantul traditional al reginei Maria si cumnatul lui Ion I.C. Bratianu, sa formeze noul guvern. Acesta va forma un guvern de uniune nationala, in care intrau doua mari partide aflate intr-o acerba disputa politica, PNL si PNT. Desi la guvernare, taranistii atacau cu orice ocazie institutiile statului, iar momentul culminant a fost atins cand acestia au refuzat oferta liberalilor de a merge pe liste comune la alegeri, desi li s-au promis 100 de mandate de deputati si 50 de senatori. Barbu Stirbey demisioneaza, iar regele il pune pe Ioan I.C. Bratianu sa faca guvernul de uniune nationala. Noul prim-ministru, respectand uzantele, dizolva Parlamentul si programeaza noi alegeri parlamentare.
ALEGERI. Scrutinul pentru Camera a avut loc la 7 iulie, iar cel pentru Senat, intre 10-14 iulie. Pe parcursul campaniei electorale, dar si in zilele alegerilor, regele a cerut cumintenie de la toti cetatenii. Asta insa nu i-a impiedicat pe principalii actori politici sa se atace reciproc, desi continuau sa fie parteneri la guvernare,
liberalii oferindu-le taranistilor patru mandate de ministri.
TENSIUNE. Campania electorala a fost tensionata. S-a incercat cenzurarea unor ziare, dar redactiile nu s-au dat batute. Fiecare partid, fie el cat de mic, avea propriul ziar, care pe timpul campaniei era distribuit gratuit. Se foloseau traditionala munca de la om la om, intrunirile publice, dar si atacurile la adversar, care erau directe si virulente vizand desfiintarea acestuia, fizica si politica. National-taranistii au mizat pe cartea carlismului, iar liberalii au inasprit supravegherea partizanilor lui Carol. Campania a fost scurta, iar la cererea partidelor din opozitie, Ion I.C. Bratianu a anulat restrictiile din unele zone aflate sub incidenta starii de asediu, autorizand organizarea intrunirilor electorale. Se exceptau categoric insa de la aceste dispozitii intrunirile comunistilor care vor fi absolut interzise, fara nici o explicatie, mai ales ca ei depusesera liste legal.
Doresc ca la trecerea mea din aceasta lume sa las la carma treburilor statului nu numai o regenta care sa-i asigure lui Mihai domnia, ci si un guvern de concentrare nationala, care sa mentina stabilitatea tarii -
Regele Ferdinand
BANDE ALCOOLIZATE
In afisele lor electorale, national-taranistii aratau ca au ramas singura rezerva de lupta pentru scapare a tarii de ticalosia politicei de pana azi. Reprezentantii acestui partid mai sustineau ca vegheaza neclintit la paza legilor si isi pun capul pentru soarta tarii si libertatea alegerilor. Liberalii sunt acuzati de terorism. Bandele alcoolizate ale agentilor liberali cutreiera satele si orasele, opresc circulatia, inlocuiesc consiliile comunale si tortureaza pe cetateni, batandu-si joc de ordinele pe hartie ale ministrului de Interne I.G. Duca. Tara e in pragul razboiului civil, scria presa vremii.
INJURII TARANISTE
Ziarul liberalilor, Viitorul, ii ataca doar pe dusmanii traditionali taranistii. Liberalii ii acuza pe taranisti ca profereaza ura si injuria, dar mai ales ca ataca guvernul din care fac parte si ei. Vorbind de prima intrunire din Capitala a national-taranistilor, liberalii constata ca aceasta a facut dovada neseriozitatii conducatorilor acestui partid. Taranistii au debitat cele mai nepermise injurii la adresa oamenilor politici cu autoritate din tara si in special la adresa institutiilor de baza ale statului roman, mai scria Viitorul.
VICTORIE SIGURA
Vanzoleala ia sfarsit insa in pragul alegerilor, iar comandantii companiilor de jandarmi din tara raportau ca starea de spirit a populatiei e linistita. Intre timp, taranistii scandalagii au fost dati judecatii pentru contraventiuni diferite.
La Cluj au fost concentrati la Prefectura pretorii si sefii de sectii si li s-au dat definitiv instructiuni de colaborare pentru atingerea scopului. Cu doua zile inainte de alegeri, liberalii contau pe cel putin 40% din voturi.