Noua politica de subventionare a culturii scrise

Dupa 1989, aproape ca nu a existat an in care sa nu fie contestat modul in care au fost acordate subventiile pentru cultura scrisa. Au fost contestate atat competenta membrilor comisiilor de achizitii si de avizare a programelor editoriale, cat si mecanismele de acordare a subventiilor. De la venirea mea in minister, ma intalnesc aproape in fiecare zi cu editori revoltati ca nu si-au primit banii pentru cartile achizitionate in anul 2004 de catre bibliotecile publice si centrele culturale romanesti din strainatate.

Din capul locului vreau sa spun ca Ministerul Culturii si Cultelor intentioneaza sa onoreze toate obligatiile asumate si neonorate de catre trecuta guvernare, chiar daca ele greveaza bugetul din acest an, iar logica selectarii unor titluri pentru subventionare sau achizitie nu este intotdeauna foarte clara. In clipa de fata exista la minister comenzi de stat, incheiate anul trecut, care insumeaza 2 miliarde de lei. Este adevarat, pe de alta parte, ca multe dintre edituri nu si-au completat nici pana astazi dosarele de achizitie. Ele vor primi adrese prin care vor fi solicitate sa se prezinte cu documentele restante pana la data de 15 februarie 2005, in caz contrar subventia fiind anulata.

Incepand cu acest an, intentionam sa schimbam chiar filozofia acordarii subventiilor pentru cultura scrisa. Am observat ca, asa cum s-a facut pana acum, comanda de stat avea in vedere in principal interesele editorului sau/si ale vreunui autor. In centrul preocuparilor noastre sta cititorul. Dorim ca, prin biliotecile publice, acesta sa aiba acces la cartile care il intereseaza in cel mai inalt grad (din considerente profesionale, dar si pentru valoarea lor artistica deosebita), dar pe care nu isi permite sa le achizitioneze din librarie. De aceea, intentionam ca, in colaborare cu Ministerul Educatiei sa demaram mai multe politici culturale prin care urmarim efectuarea/continuarea unor proiecte vizand: 1. editarea marilor clasici (operele complete ale lui Eminescu, Caragiale, Lovinescu etc.); 2. incurajarea literaturii contemporane, inclusiv prin acordarea de sprijin pentru cartile de debut; 3. realizarea unui program coerent de traduceri care presupune si traducerea de literatura romana in alte limbi (exista si un program european de incurajare a traducerilor, finantat in proportie de 60% de Uniunea Europana, de care trebuie sa profitam).

Pornind de aici, viitoarea comisie pentru programe editoriale nu va mai accepta propuneri venite din partea editurilor decat in functie de tematica stabilita si de existenta manuscrisului lucrarii in cauza (au fost destule cauze in care comisia aproba un titlu, iar, ulterior, editura inlocuia respectivul titlu pe motiv ca autorul nu reusise sa termine cartea la timp). In plus, propunerea va trebui sa fie insotita de un referat din partea editurii si de o confirmare a tipografiei care urmeaza sa publice cartea.

Pentru anul 2005, in Bugetul Ministerului Culturii este prevazuta suma de 26 de miliarde de lei (dupa plata actualelor datorii) pentru subventii de carte si reviste, respectiv 6 miliarde de lei (dupa plata datoriilor) pentru achizitii.