Pastile Blajinilor

In prima saptamana de dupa Pasti, de obicei dupa Duminica Tomei, credinciosii sarbatoresc un Pasti mai aparte: Pastile Blajinilor. Cu vechi reminiscente arhaice, el mai poarta numele de Pastile Mortilor sau Pastile Rohmanilor. In credinta populara, Blajinii sunt fiinte mitice, de pe taramul celalalt, dar care mai pastreaza inca legaturi cu lumea noastra. In unele locuri mai poarta numele de Rohmani, Rocamni, Rugmani, Urici sau chiar Oamenii Rosii. Nu s-a ajuns la un consens in ceea ce priveste locul unde acestia s-ar afla. Unii cred ca ei ar fi poate chiar primii oameni, traiesc sub pamant, iar sarcina lor este sustinerea stalpilor cerului si ai pamantului. Altii spun ca, dimpotriva, Blajinii traiesc pe niste ostroave si sunt hraniti de catre ciori. Dar lumea lor se poate afla si la varsarea Apei Sambetei in Sorbul Pamantului.

TINUTUL BLAJINILOR. Originea Blajinilor nu este clara. Ei ar putea fi reprezentari mitice ale stramosilor sau sunt sufletele copiilor care au murit imediat dupa nastere, inainte de a fi botezati. Altii spun ca se trag din semintia lui Sift, fiul lui Adam, sau ca sunt evreii care nu au mai apucat sa iasa din Marea Rosie atunci cand Moise a despartit apele. Cert este ca nu au case, traiesc in aer liber, sub copaci, iar femeile se intalnesc cu barbatii doar o data pe an, atunci cand sarbatoresc Pastile. Sunt oameni deosebit de evlaviosi, care respecta toate posturile de peste an, dar totusi nu pot sa tina socoteala sarbatorilor. Acesta este motivul pentru care se arunca intr-un rau cojile de ou, folosite la prepararea cozonacului. Exista credinta ca acestea plutesc timp de sapte zile pana in tara Blajinilor, anuntandu-i ca a sosit Pastile. In mod miraculos, oul se reintregeste pe taramul celalalt si poate hrani aproape 12 suflete.

OSPAT. In multe zone ale tarii se organizeaza adevarate ospete in aer liber, ocazie cu care se mananca si oua rosii si cozonac. Resturile ramase se pun la un loc, pe pamant, pentru a fi luate de Blajini. Cu siguranta acestia se bucura foarte mult atunci cand ii vad pe oameni veselindu-se. Se mai stie ca, in aceasta perioada, sufletele mortilor sunt libere. De aceea se gatesc multe bucate si se dau de pomana vecinilor. Cei care nu respecta aceasta traditie sunt vizitati noaptea de sufletele mortilor, care cer de mancare.

MATCALAUL, RITUALUL INFRATIRII

Se serbeaza de obicei tot in lunea sau martea de dupa Duminica Tomei. Matcalaul era o fiinta jumatate pamanteana si jumatate cereasca. Din aceasta cauza, nu putea fi vazut decat de cei fara pacate. Numele acestei fiinte a dat si numele unui ritual, intalnit in special in basmele romanesti: infratirea (baietii sau fetele se prind frati sau surate de cruce). Ritualul se desfasoara in casa, in jurul unei mese, pe care a fost asezata o turta din faina de grau. Din turta se decupeaza, cu un ban de argint, o cruce, se stropeste cu vin, se imparte in mai multe bucati, in functie de numarul de participanti si apoi se mananca. Banul de argint se imparte si el in tot atatea bucati, suratele de cruce pastrandu-l cu grija, caci dupa moarte va fi asezat in sicriu, pentru ca ele sa se recunoasca pe lumea cealalta.

4 - 10 MAI

4 M Sf. Mucenita Pelaghia; Sf. Mc. Valerian. 5 J Sf. Mare Mc. Irina; Sf. C. Neofit, Gaie si Gaian. 6 V 〠) Izvorul Tamaduirii; Sfantul si Dreptul Iov, mult rabdatorul; Cuv. Mamant, Pahomie si Ilarion. 7 S Aratarea semnului Sfintei Cruci la Ierusalim; Sf. Mucenici Acachie si Codrat. 8 D 〠Sf. Ap. si Ev. Ioan; Cuv. Arsenie cel Mare. 9 L Aducerea moastelor Sf. Ierarh Nicolae; Sf. Prooroc Isaia; Sf. Mc. Hristofor. 10 M Sf. Ap. Simion Zilotul; Cuviosii: Isihie Marturisitorul si Lavrentie.