Prizonieri in spitale

Birocratia prelungeste perioada de internare a copiilor abandonati
Mamele care vor sa-si lase copiii in maternitati vin la Camera de Garda fara nici un act de identitate. Pentru ca nou-nascutii sa fie inregistrati, angajatii spitalelor bat drumurile sectiilor de politie. Si apoi asteapta, cu spaima ca, la depasirea termenului de inregistrare a copilului, ar putea fi amendati. Mamele care abandoneaza nu primesc nici o mustrare.

FOTOREPORTAJ - click pe imagine

LA MILA ALTORA. Abandonatii din Maternitatea Giulesti sunt ajutati de cateva ONG-uri straine care le doneaza pampersi, dar si un strop de afectiune. Voluntarii vin si se joaca cu copiii, ii socializeaza

Maternitatile devin stabilimente sociale

Conform Legii 272/2004, spitalul, medicul care a asistat nasterea, asistentul social al spitalului, organele de politie si serviciul public de asistenta sociala pot primi amenzi de pana la 15.000.000 de lei daca nu-si indeplinesc la timp indatoririle legate de un copil abandonat. Singura care scapa nepedepsita este cea care l-a adus pe lume.

Pentru ea - aplauze, consiliere si posibilitatea de a-si relua drepturile parintesti (din care nu va fi decazuta) oricand doreste... Si asta, desi Codul Penal din 2004, la art. 198 alin. (1) prevede explicit ca parasirea (...) unui copil sau a unei persoane care nu are putinta de a se ingriji, de catre persoana care o are sub paza sau ingrijire, punandu-i in pericol iminent viata, sanatatea sau integritatea corporala, se pedepseste cu inchisoarea stricta de la un an la trei ani sau cu zile-amenda.

SALON SPECIAL. Pe langa baietelul fara nume nascut de Roxana, la Spitalul Municipal mai sunt inca doi abandonati*. Prematuri, internati la Sectia de Terapie Intensiva. Unul a venit pe lume cu 1,700 kg pe 14 martie, dintr-o mama care locuieste in Giurgiu, iar celalalt a fost nascut de o femeie din Mures, pe 20 martie, cu 2,200 kg. Cum la Municipal, imediat dupa nastere, bebelusii sunt adusi in acelasi salon cu mamele lor, cei doi abandonati sunt niste intrusi care nu-si gasesc locul niciunde. Am avut, pana nu demult, un salon de copii abandonati, spune dr. Ana Culcer, sef Sectie Neonatologie. Stateau aici si 6-7 luni, timp in care eram blocati. Din personalul care ingrijeste nou-nascutii faceam tura de patru persoane pentru ei: asistente, infirmiera, medic. Plus fondurile pe care le mancau din cheltuielile alocate nou-nascutilor, ca pentru ei n-aveam alocat nimic.

De cateva luni, Directia de Sanatate a desfiintat acel salon, precizand ca, pentru copii aflati in situatii de risc exista Directia pentru Protectia Copilului. Dar spitalul are in continuare nou-nascuti abandonati. Nu e normal sa avem astfel de cazuri, spune dr. Culcer. Noi suntem cadre medicale, nu suntem parintii tuturor! E o greseala, asta se facea pe timpul lui Ceausescu. Aici nu e stabiliment social! Blochez saloane si personal si-i ingrijesc poate mai prost pe ceilalti copii, pentru ca-i am si pe acestia in grija!

FBI. Cele mai costisitoare si mai greu de urnit din spital sunt cazurile FBI. Adica a celor nascuti din mame care se interneaza Fara Buletin de Indentitate. Maternitatea Giulesti se confrunta adesea cu astfel de cazuri... Cu femei venite in ultima faza a travaliului, gata sa expulzeze copilul pe scarile spitalului, dar care n-au avut in viata lor nici carte de identitate, nici certificat de nastere...

In acest moment, spitalul sesizeaza, si telefonic, si in scris, politia, care face verificari in evidenta populatiei, dupa numele pe care si l-a declarat pacienta. Cel mai adesea, raspunsul e ca fie datele trimise de noi nu corespund cu cele din baza de date, fie ca persoana respectiva nu figureaza in evidente, ne explica Andreea Anton, asistent social la Maternitatea Giulesti. E o tanara mica de statura, energica si bataioasa.

Imi marturiseste ca uneori isi roaga cumnatul sa o duca cu masina lui in drumurile pe care le face la sectiile de politie, pentru a obtine o identitate copiilor. Fara datele mamei nu se poate face certificat de nastere. Iar fara certificat de nastere, copilul nu poate fi externat. Nici macar daca mama - care nu exista ca si cetatean roman - doreste sa mearga cu el acasa sau intr-un centru maternal.

Meseria Andreei este sa inregistreze mamele la evidenta populatiei. E asistent social, nu politist de proximitate, si cu toate astea se loveste de birocratia si opa-citatea celor carora le face jobul. Urgenta noastra este sa le faca acestor mame carti de identitate provizorii, marturiseste ea. Dar acestea, conform legii, nu se pot elibera decat dupa 3 saptamani sau minimum 3 luni, in cazul unei persoane care n-a avut niciodata buletin. Aici apar cele mai mari dificultati, la circulatia hartiilor si la reglementarile pe care ei le au. Pentru ca, in asteptarea buletinului, mama ramane internata in spital. Daca o externam, nu se mai intoarce. Am avut cazuri in care au zis ca se duc dupa acte si duse au fost... Familiile le conving probabil ca e mai bine asa. Recordmena la perioada de internare in Maternitatea Giulesti e o mamica ce a stat aici 5 luni cu copilul, in asteptarea actelor. Nesansa ei a fost sa nasca inainte de alegeri, sa prinda apoi si sarbatorile, perioada in care oamenii legii au considerat ca nu e prioritate cazul ei.

MAMA SUROGAT. O paturica facuta sul sprijina biberonul; le tine de cald cand dorm, dar nu le ofera dragoste

SUFLET DE COMISAR. La sectiile de politie la care merge, Andreea Anton nu e primita decat de comisarul-sef. Pentru ea insa conteaza mai putin gradul si mai mult sufletul celui care o primeste. Legea nu-i obliga sa faca aceste adeverinte provizorii. Dar mai e si dupa sufletul omului. Unii comisari-sefi inteleg si ne ajuta. Pentru infractori se pot face in timp util, chiar si cu lipsa spatiu. Pentru mame insa trebuie sa aducem contract de casa, declaratia unei persoane ca o ia in spatiu. De cele mai multe ori, acea persoana nu exista! Nu pot fi identificate si, chiar de-ar fi, nu pot fi trase la raspundere. Legea 272/2004 prevede sanctiuni pentru cadrele medicale si pentru asistentii sociali, nu pentru cele care nasc si fug dupa trei ore. Stiu asta si profita din plin. Unele se interneaza cu buletine furate, iar asistentul social trebuie sa faca pe anchetatorul. O mama venise cu o carte de identitate despre care spunea ca e a cumnatei, isi aminteste Andreea. Am intrebat-o unde s-a nascut, ca sa-i scoatem de la starea civila duplicat dupa certificatul de nastere, si atunci s-a dat de gol. Am chemat politistii de la Sectia 20, de care apartinem. Doua zile i-am asteptat, timp in care mama a fugit din spital.

Mai e si alta categorie de mame abandonatoare: cele care se interneaza cu buletinul lor, dar anunta din start ca vor lasa copilul in spital. Si, chiar daca nu dau vestea, exista simptome dupa care pot fi depistate. Nu intreaba, dupa ce nasc, de starea copilului si nici nu vor sa-l vada. Sunt chemate la alaptat - in Maternitatea Giulesti nu exista saloane mama-copil - si refuza sau se eschiveaza. Nu rareori, personalul medical apeleaza la solutii in forta, iar mamele sunt aduse sa-si vada copiii cu bodyguardul spitalului. In ideea ca pacatul pe care vor sa-l faca va capata un chip si va deveni imposibil de uitat. N-au memorie. Se uita la copil absente sau isi fixeaza privirea pe pereti in timp ce-i dau sa suga, apoi parasesc spitalul. Singure.

CASA COPILULUI. Cele care vor sa scape de predici se comporta normal pana in ziua externarii, cand anunta abandonul. Inregistreaza nasterea copilului, il alapteaza, isi fac externarea si dau vestea cea mare inainte sa inceapa etapa cea mai placuta pentru o proaspata mamica: imbracatul copilului cu hainele de acasa. Cu ce haine il schimbam?, intreaba infirmiera. Pai, n-am haine! Si nu-l schimbati, lasati-l asa, ca oricum nu-l iau...

In Maternitatea Giulesti sunt 14 copii abandonati*. Sunt internati in acelasi salon cu nou-nascutii prin cezariana. La ora suptului, bebelusii din stanga privesc in ochii mamelor lor care vin, tinan-du-se cu o mana de pereti cu alta de taietura de pe burta, sa-i hraneasca. Cei din dreapta, abandonatii adica, sunt hraniti cu un biberon sprijinit de o paturica facuta sul si privesc in gol, pe pereti... Nu sunt copii cu probleme de sanatate, cei mai multi sunt nascuti la termen si fara malformatii. Au fost adusi pe lume de mame provenind din familii modeste, care mai au si alti copii acasa. Vin aici din toata tara, din Prahova, Targoviste, Campulung, Timisoara... Si vad in modelul institutional ultima rezolvare a problemelor lor, spune Doina Pecingina, asistenta-sefa nou-nascuti. Ne spun vreau sa-l dau la Casa Copilului, ele nu stiu ca legea s-a schimbat de n ori. Si n-a inteles nimeni ca aceasta Casa a Copilului s-a desfiintat de ani de zile!

N-AM LEMNE. Cele mai in varsta au ca laitmotiv: Il las aici pentru 2-3 luni si, dupa ce-mi rezolv situatia - casa, serviciu - vin si-l iau. Cum la 6/49 castiga numai Ogica, nu se mai intorc niciodata. Cele necasatorite se justifica astfel: Acum nu-l mai vreau, atunci l-am vrut, ca eram cu el (n.r. - cu tatal copilului adica). Iar cele minore sau inca aflate in intretinerea parintilor apeleaza la virtuale boli ale parintilor. Nu stiu ai mei ca am fost gravida, mi-am ascuns sarcina si nu le pot spune ca am un copil, tata este cardiac. Sunt motive-standard: unul dintre parintii ei sufera cu inima sau este paralizat si ar putea muri din pricina socului. In cele din urma se afla si le bate la usa Directia pentru Protectia Copilului. Si nu sunt nici cardiaci, nici paraplezici, dar nici nerabdatori sa-si ia nepotul acasa. Foarte putini dintre bunicii abandonatilor trec peste soc si-i salveaza de la prizonieratul spitalelor...

Cele mai multe cazuri de abandon sunt iarna. Iar copiii provin din familii de rromi. Din fericire, parintii isi aduc aminte de ei dupa o vreme si ii recupereaza din pensiune. De 2 ani vin regulat, cu acelasi refren, marturiseste asistentul social Andreea Anton. Nu am lemne, sunt din Ilfov. Adica din Darvari sau Ciorogarla. Din zona asta vin numai familii de rromi, pe toti ii cheama Danac si au aceleasi probleme: Nu am lemne, am multi copii, nu pot sa iau copilul. De fiecare data cand vine frigul, la fel...

DREPTURI Legea protejeaza foarte multa lume: copilul este aparat, din punct de vedere legal, familia care-l ingrijeste, familia care-l adopta are tot felul de drepturi, numai de drepturile copilului de a avea o familie nu tine nimeni cont. Nu numai ca nu s-a rezolvat acest aspect, dar timpul de spitalizare s-a prelungit Doina Pecingina Asistenta-sefa nou-nascuti, Maternitatea Giulesti CASA COPILULUI Vin aici din toata tara. Ne spun vreau sa-l dau la Casa Copilului, ele nu stiu ca legea s-a schimbat de n ori. Si n-a inteles nimeni ca aceasta Casa a Copilului s-a desfiintat de ani de zile! Doina Pecingina Asistenta-sefa nou-nascuti, Maternitatea Giulesti BIROCRATIE Cele mai mari dificultati apar la circulatia hartiilor si la reglementarile pe care le au politistii. Pentru ca, in asteptarea buletinului, mama ramane internata in spital Andreea Anton Asistent social la Maternitatea Giulesti FACETI EDUCATIE! Cred ca legea ar trebui schimbata in asa fel, incat sa responsabilizeze si familia. Si trebuie educatie, populatia este inculta. La televizor, decat sa se dea Vacanta Mare si alte tampenii, mai bine ar face educatie sanitara la ore de varf dr. Ana Culcer sef Sectie Neonatologie, Spitalul Municipal

* Documentarea acestui articol s-a facut in perioada martie-aprilie 2005.
(va urma)

Lungul drum al dosarelor

Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului prevede, la art. 11 ca in situatia in care copilul este parasit de mama in maternitate, unitatea medicala are obligatia sa sesizeze telefonic si in scris directia generala de asistenta sociala si protectia copilului si organele de politie in termen de 24 de ore de la constatarea disparitiei mamei.

TEORIE. In termen de 5 zile de la sesizarea prevazuta la alin. (1) se intocmeste un proces-verbal de constatare a parasirii copilului, semnat de reprezentantul directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, de reprezentantul politiei si al maternitatii; cand starea de sanatate a copilului permite externarea, in baza procesului-verbal, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului va stabili masura plasamentului in regim de urgenta pentru copil. In termen de 30 de zile de la intocmirea procesului-verbal, politia este obligata sa intreprinda verificarile specifice privind identitatea mamei si sa comunice rezultatul acestor verificari directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului. (alin. 1, 2 si 3).

SARCINI. Printr-un calcul simplu, in 36 de zile de la fuga mamei din spital, politia trebuie sa comunice rezultatul verificarilor. In realitate, raspunsul intarzie pe drum cam 2-3 luni. De cele mai multe ori, el vine sub forma X nu figureaza in evidenta populatiei. Mai departe, este treaba directiei generale de asistenta sociala si protectie a copilului sa rezolve cazul. Spitalul sesizeaza Directia pentru Protectia Copilului (DPC) de pe raza judetului/sectorului la care este arondat spitalul. La alin (5) se prevede ca in situatia in care, in urma verificarilor efectuate de politie, nu este posibila identificarea mamei, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului transmite serviciului public de asistenta sociala in a carui raza administrativ-teritoriala s-a produs nasterea dosarul cuprinzand certificatul medical constatator al nasterii, procesul-verbal prevazut la alin. (2), dispozitia de plasament in regim de urgenta si raspunsul politiei cu rezultatul verificarilor. Nu este prevazut insa nici un termen!

NUME SI PRENUME. Dupa ce a primit documentatia, serviciul public de asistenta sociala are obligatia, in termen de 5 zile, de a obtine dispozitia de stabilire a numelui si prenumelui copilului, in conformitate cu prevederile Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila, cu modificarile ulterioare, si de a face declaratia de inregistrare a nasterii la serviciul de stare civila competent. Dupa inregistrarea nasterii copilului, serviciul public de asistenta sociala are obligatia de a transmite directiei generale de asistenta sociala si protectie a copilului actul de inregistrare a nasterii copilului. (alin. 6 si 7).

PRACTICA. Teoretic, rezolvarea fiecarui dosar nu ar trebui sa dureze mai mult de 2 luni. Practic, abandonatii isi aniverseaza in spital implinirea varstei de 2 ani! Normal, ei intr-o luna ar trebui sa o gaseasca pe mama, spune asistentul social de la Maternitatea Giulesti. Iar la ancheta sociala ar trebui sa avem raspuns tot intr-o luna. Dar au trecut deja 5 luni si noi nu avem nici un dosar rezolvat. Un singur raspuns ne-a trimis DPC sector 6, pentru copilul minorei: daca se externeaza, il monitorizam!

Cititi si : Casa de copii nu e acasa - e spitalul