Reinventarea bibliotecii

Fiecare dintre noi are intiparita in minte bucuria cu care a strans in brate, in clasa I, primele carti imprumutate de la biblioteca scolii. In vremea comunismului, cartea a fost, practic, singura cale de acces la cultura. Chiar si in localitatile cele mai sarace, copiii ieseau cu bratele pline de carti de la biblioteca si, nu de putine ori, respectivele volume erau citite inclusiv de parintii sau chiar de bunicii lor.

Dupa 1989, vremurile s-au schimbat. Presa a devenit libera si s-a diversificat, au aparut televiziunea prin cablu si Internetul, lucruri care in urma cu cativa ani ni se pareau utopice fac parte astazi din viata cotidiana. Frenezia noului i-a indepartat pe multi de carte. Tirajele au scazut dramatic in ultimii ani, iar multe dintre vechile biblioteci au ajuns in paragina.

Poate ca cel mai ambitios pariu al actualei conduceri a Ministerului Culturii este cel legat de finalizarea si punerea in functiune a Bibliotecii Nationale. Este cazul ca, dupa 20 de ani, acest obiectiv sa fie finalizat si, pentru aceasta, noi am initiat un proiect de hotarare de guvern prin care se solicita finantarea necesara atingerii acestui obiectiv. Mai importanta insa decat darea in functiune a noului sediu al Bibliotecii Nationale este noua filozofie care va guverna aceasta institutie.

Institutia bibliotecii trebuie reinventata, la cerintele mileniului III. O biblioteca nu mai poate sa fie astazi spatiul prafuit in care un om vine pentru a imprumuta un volum cu paginile galbene. Traim intr-un univers multimedia, al mijloacelor de informare si de comunicare ultrarapide si ultraperformante. Biblioteca trebuie sa devina un centru de informare si un spatiu al activitatilor culturale alternative, care ar putea sa includa lansari de carte, expozitii, vizionari de filme sau piese de teatru, seri de lectura, concerte, seminarii. Un astfel de spatiu ar mai putea fi dotat si cu o cafenea, loc de intalnire al scriitorilor si al artistilor de tot felul.

Avem in derulare un proiect cu Banca Mondiala prin care Biblioteca Nationala va fi legata in format electronic de alte 300 de biblioteci din localitati de diferite marimi din tara, astfel incat acestea sa poata accesa in timp real orice informatie provenind de la biblioteca mama. Acest program ambitios este structurat in trei proiecte esentiale: 1. Bibilioteca Virtuala Nationala a Romaniei; 2. Catalogul National Partajat; 3. Proiectul RAMEAU.

Daca vom reusi sa ducem pana la capat aceste proiecte, bibliotecile romanesti vor deveni niste institutii moderne de cultura, cu o structura elastica, conduse de oameni cu formatie multidisciplinara, deschisi catre toate provocarile noului. Cu siguranta, existenta unor asemenea bastioane culturale va influenta structural viata comunitatilor. Biblioteca isi va recapata locul firesc in viata cotidiana a comunitatii, iar criza culturii, de care se face atata caz in mediile futurologice, s-ar putea transforma intr-o cometa care, din fericire, va ocoli Romania.