Sanatoriul din mijlocul pamantului

Salina Unirea apare ca un vapor urias, gri, esuat la 200 m sub pamant. Pe puntea lui se intalnesc bolnavii de astm si turistii in vacanta. Copii, parinti, fotografi, pensionari, evrei, sportivi coboara zilnic in maruntaiele pamantului.

Zilnic, turistii veniti la tratament sau la odihna in Slanic coboara 208 m sub pamant, in mina de sare Unirea. Dupa patru ore pe zi, prin pulberea de aerosoli, la o minima umiditate si la o temperatura constanta pe tot anul de 12 grade, plamanii bolnavi se curata de mizerie si astmaticii uita sa se mai sufoce. Pana acum trei ani, Paul Ciora mergea la tratament la Baile Govora, dar "acolo s-a desfiintat baza de tratament, totul zace in paragina". Paul se plange de cazare, sta la un motel, unde plateste 300.000 pe noapte pentru o camera cu doua paturi. Necazul vine o data cu ploaia, atunci ori nu se da apa deloc ori vine apa cu mal. "Si este doar un singur WC pe palier", adauga Paul.

CEAUSESCU, DAT LA OI. Pacientii de la baza de tratament din oras au coborat de dimineata in salina, intre timp si-au terminat gimnastica aerobica si acum se uita la o telenovela in reluare. Mina Unirea are forma circulara. Inauntru poti vizita Sala Genezei, unde sunt amplasate sculpturi infatisandu-i pe Decebal si Traian, din droburi de sare. "Am avut si bustul lui Ceausescu, dar la Revolutie, un muncitor de la salina l-a spart in doua si jumatate a dus-o acasa si a aruncat-o s-o linga oile", spune unul dintre supraveghetorii de la salina. Langa bustul lui Eminescu, un fotograf infofolit, cu fes si maini inghetate, face poze la minut. Are imprimanta, laptop si camera digitala si cu 50.000 iti asigura o amintire de la capatul lumii.

PERFORMANTA DIN SALINA. De la inceputul exploatarii, in 1943, se stia ca in acest loc avea sa functioneze un sanatoriu. Lucrarile de adancire s-au facut prin perforare-impuscare, fara a polua interiorul salinei cu emisii de dioxid de carbon. In prezent, aerisirea e asigurata prin tiraj natural, accesul se face cu doua lifturi, care in 90 de secunde parcurg cei 208 m. "La salina din Praid cobori cu autobuzul, adeseori e supraincarcat si afuma toata atmosfera din interior", comenteaza un astmatic invelit in paturi. La intrarea in lift multi turisti evrei asteapta cuminti sa iasa la suprafata. "A fost mai greu pana a venit primul autocar din Israel", zice ghidul din salina. Pe terenurile de fotbal si de gimnastica dimprejur s-au antrenat sportivi de performanta ai Romaniei, fotbalisti, atleti: Doina Melinte, Mihaela Grasu, care a lasat urme de greutati aruncate pe peretii de sare.

SALINA SALVATOARE. Badea Petrica vine de cinci ani la Slanic. Marcel, fiul lui, are astm bronsic si de doua ori pe an simte nevoia sa inhaleze ionii pozitivi din salina. Tocmai cand a intrat in clasa intai, Marcel a inceput sa aiba crize astmatice. Nu mai putea sa traga aer in piept. Cu greu, folosind sprayuri, "pufuri", reusea sa treaca peste accese. "Plamanii baiatului meu au nevoie de aer uscat, ceea ce nu gasesti in salina de la Slanic Moldova. De cand venim aici, dupa zece sedinte, se simte bine pentru o jumatate de an", spune tatal lui Marcel. Baiatul plapand, cu ochii negri, se bucura ca in salina intalneste prieteni din anii trecuti si impreuna se intrec in sarituri. Poate sa ridice in brate pe oricine si nu mai trece prin acele crize cumplite. "Ma speriam ca nu pot sa respir si nu pot sa traiesc. Vreau sa ma fac mare si sa fiu politist ninja, de-aia mascati, cum a fost cu jaful secolului cu Nica Petru. Ei salveaza pe toata lumea."

ISTORIE

Orasul-statiune Slanic Prahova este situat in zona de curbura a Subcarpatilor, la 100 km de Bucuresti, si are o populatie de 7.000 de locuitori. Sub o zona colinara, cu altitudini de pana la 575 m, exista un masiv de sare cu o suprafata de 10 kmp si o grosime de 500 m. Rezerva de sare din zona Slanicului era apreciata in 1981 la 1.137 milioane tone. In prezent, zacamantul are o intindere la nord-sud de 2,7 km si est-vest de 1,8 km. Incepand din 1689, la Slanic au functionat circa 20 de exploatari: doua ocne in vremea Cantacuzinilor, noua ocne in perioada fanariota, sapte ocne si mine in perioada moderna si doua mine in perioada actuala. Relatiile economice si politice ale provinciilor romanesti cu tarile vecine au fost influentate de zacamintele saline, care au reprezentat mult timp singura bogatie subterana a Munteniei si Moldovei, fiind singura sursa de sare din Balcani. Sub ocupatia ruseasca (1828-1834), art. 126 al Regulamentului Organic prevedea pentru prima data monopolul sarii in favoarea statului.

MUNTI TAIATI CU FERASTRAUL. In 1881, exploatarea sarii trece in administrarea Regiei Tutunului si Sarii, vechea metoda de exploatare tip clopot va fi inlocuita cu metoda sistematica. Din 1912 s-a deschis mina Mihai, exploatata sistematic, cu camere cu profil trapezoidal cu inaltimea de 55 m, deschiderea la talpa de 37 m, deschiderea la tavan de 12 m. In 1912 s-a introdus iluminatul electric, iar din 1931 s-au introdus havezele (ferastraie lungi, motorizate) pentru taiatul sarii in locul ciocanelor. Lucrarile de exploatare in mina Mihai s-au incheiat in 1943, cand s-a trecut la o noua exploatare dedesubtul ei. Noua mina, Unirea, a fost deschisa in 1938 si a functionat pana in 1970. S-au realizat 11 camere de exploatare cu pilier central. Exploatarea se realizeaza pe etajele VIII si IX, parcurgandu-se etapele: havare (taiere cu ferastraie), perforare, impuscarea gaurilor, urcarea pe benzi la suprafata, incarcarea calupurilor de sare in camioane. Palatele din subteran au trezit interesul mai-marilor lumii. Domnitorul Cuza viziteaza Slanicul in 1865, regele Carol al Romaniei in 1868, printul Hirohito - viitorul imparat al Japoniei - in 1924, imparatul Wilhelm al Germaniei in 1927, printul Adolf al IV-lea, rege al Suediei, in 1933. (Radu Tutuianu)

MINA AJUTA LA SUPRAVIETUIRE

Salina Unirea apartine Sucursalei Slanic Prahova a Societatii Nationale a Sarii - SALROM. Deasupra acestei mine, despartita printr-un planseu de 35 m, se afla Mina Mihai, unde se desfasoara campionatele mondiale si europene de aeromodele. "Un campionat dureaza patru zile si organizatorii platesc o chirie de 20 de milioane lei la salina", spune Costin Nicolescu, directorul sucursalei SALROM. Desi costurile de intretinere a minei sunt greu de suportat (infiltratiile cu apa dulce ataca salina in permanenta), SALROM pastreaza mina-sanatoriu deschisa publicului. "Cand exploatarea la celelalte mine merge prost, cand nu avem comenzi, veniturile din vanzarea biletelor asigura supravietuirea, plata salariilor catre angajati", declara directorul salinei.

SLANIC PRAHOVA

De la Slanic Prahova la Bucuresti, drumul cu masina dureaza o ora si jumatate

Inainte de 1989 veneau aici 15.000 de turisti anual. Acum, abia daca se strang 8.000 de pacienti

Peste 90% din vizitatorii statiunii sunt veniti cu bilete de la Ministerul Muncii

Mii de astmatici supravietuiesc datorita curelor cu aerosoli din salina Unirea

Veniturile din vanzarea biletelor la salina asigura plata salariilor catre angajatii exploatarilor de sare

Nu exista canalizare, retea de gaze si apa potabila. Investitorii intarzie sa apara, localnicii se zbat intr-o saracie crunta

Domnitorul Cuza, regele Carol I al Romaniei, imparatul Hirohito al Japoniei si kaiserul Wilhelm al Germaniei au vizitat salinele de la Slanic Prahova

In preajma orasului Slanic exista un masiv de sare cu o suprafata de 10 kmp si o grosime de 500 m

Prima pensiune turistica din statiune se va deschide in sezonul viitor