Vestit sfant lacas

Biserica Sfantul Nestor din comuna Manastirea (a fostei Manastiri Cornatel) este ctitorie a domnitorului Matei Basarab si una dintre cele mai frumoase biserici din zona. Ea impresioneaza prin turla masiva care domina imprejurimile.

Pe frontispiciul Bisericii Sfantul Nestor se afla o placa memoriala in care se aminteste de renovarea facuta de Carol I, dar si de cea a lui Carol al II-lea

Grija ridicarii lacasului a fost data de domnitor ispravnicilor Gheorghe vistierul, bunicul cronicarului Radu Popescu, si Sima judetul, care era primar al orasului Cornatel, cum s-a numit la inceput localitatea. In afara de centrul manastiresc, Cornatelul era si un centru administrativ, fiind resedinta a stolnicilor care vegheau aceasta zona a tarii. Despre acest vestit sfant lacas a scris o monografie marele istoric Constantin C. Giurescu.

Banu Surcel, preot paroh la biserica din Manastirea, ne-a spus despre acest loc incarcat de istorie: Biserica din comuna Manastirea a fost ridicata la 1648 de Matei Basarab si de doamna sa Elina, in urma unor batalii purtate pe aceste locuri dintre romani si tatarii care au navalit in timpul verii si au pustiit Tara Romaneasca. Pana in Oltenia. Intre timp, ostile lui Matei Basarab, sub conducerea ispravnicului Gheorghe, vin in aceste locuri. Vin si ploile, iar singura cale de retragere a armatelor de tatari de la Krem era prin aceasta zona unde ostile asteptau.

S-au dat lupte si s-au eliberat si trimis la casele si vetrele lor, dupa ce sunt invinsi tatarii, 1.000 de robi. In amintirea acestei batalii si a acestor robi se ridica aceasta biserica de zid, cum se spune, de catre Matei Basarab sub conducerea directa a ispravnicului Gheorghe. Biserica a purtat hramul Sfantului Mare Mucenic Nestor pana la 1811. Dupa 1811, pe al Marelui Mucenic Dimitrie. Este o ctitorie voievodala, are forma de nava greaca din punct de vedere arhitectural, este monument istoric, se vrea la scara redusa, pastrand proportiile, o copie a Manastirii Curtea de Arges. Avem policandrele acestea unicat din lemn de tei, doar trei pana de curand la nivel national. Zidurile sunt de 1,45 grosime, cu scara interioara, pentru ca in timpul navalirilor straine aici era ultimul punct de rezistenta.

De la bunicul bunicului meu tin eu minte ca acele ziduri care inconjurau biserica mai existau inca. Au slujit aici chiar si preoti macedoneni. Ca preot de mir a slujit si Teofil Herineanul, care a ajuns episcop mitropolit al Mitropoliei Europei Occidentale, in timpul comunistilor. Avem icoane de pret, care arata influenta scolii bulgare, dar si a celei ruse, carti de valoare. Din pacate, lacasul are nevoie de o renovare urgenta, iar bani nu prea sunt. Drept e ca am trimis o cerere Ministerului Culturii, pentru a primi toata documentatia necesara repararii bisericii, la care asteptam inca raspuns.