Votarea Mieilor

Am vazut la televizor, inainte de Pasti, un reportaj din localitatea Stefanesti care m-a uluit. Toata suflarea locului era adunata pe un tapsan din incinta fostului CAP, in jurul unui camion din care se descarcau miei.

Era o lupta ca la 16 Februarie, la atelierele Grivita. Mieii zburau prin aer, desi nu erau porci, oamenii strigau si se calcau in picioare ca sa prinda cate un biet animal; zbucium, behaiala, tipete, injuraturi, ce sa mai vorbim, totul arata ca in Afganistan cand vin Americanii cu ajutoare. Atunci mi-a venit in minte urmatoarea intrebare: oare noi suntem intr-adevar tara candidata sa adere la UE sau este vreo gluma? Intre realitatea din mediul rural si declaratiile politice de la Bucuresti este o distanta ca de la Prut la Amazon. Saracia si lipsa de informare a oamenilor, combinate cu smecheria politica si dorinta de imbuibare a celor mai multi dintre alesii locali, sunt motivele pentru care imi vine greu sa cred ca integrarea României in UE se va face fara dificultati pana in 2007. Imaginile de la pomana electorala cu miei sunt definitorii pentru starea jalnica a neamului. Cateodata am impresia ca Revolutia nici n-a fost sau a fost doar pentru unii dintre români, in timp ce pentru altii nu s-a schimbat decat portretul din biroul primarului, Ion Iliescu luand locul lui Ceausescu. Nimic mai mult sau nici macar atata.

A aparut la un moment dat in acel reportaj si Gigi Becali, care a spus ca el a dat mieii ca sa-i ierte Dumnezeu pacatele. Apoi a fost primarul, care neaga totul cu o vehementa exprimata intr-o limba româna aproape de neinteles, zicand ca nu are nici o legatura cu acest gest de binefacere, desi cativa sateni spun clar ca buna ziua ca li s-a sugerat cu cine sa voteze in iunie. O concluzie este cat se poate de clara: in România mielul a ajuns agent electoral si joaca rolul principal in tragi-comedia 〞Votarea Mieilor". Slava Domnului ca in traditia noastra crestina animalul de sacrificiu este mielul. Ce ne faceam daca in loc de miei erau vaci, boi sau cai? Cum isi mai lua omul darul electoral oferit de te miri ce mare oier cu aer de boier? Cu tractorul, cu fadroma, cu TIR-ul? Caci una-i sa mergi cu mielul dupa gat si alta-i cu vaca in carca. Pe de alta parte vaca nici nu da prea bine ca agent electoral, deoarece se asociaza in mintea alegatorului cu boul, asociere care este in discordanta cu interesul candidatului desi, de multe ori, este in concordanta cu realitatea.

Un alt barosan local care s-a dat in spectacol acum, in Saptamana Mare, este domnul Dumitru Sechelariu, primarul Bacaului. El a facut pomana populara, dar nu cu mici, carnati si sarmale ca la ziua lui, atunci cand l-a scos din sarite pe dl Ion Iliescu, care s-a rasculat impotriva acestor manifestari de 〞vataf pe propria mosie". De data asta dl Sechelariu a renuntat la mici, carnati, bere si cumetrie si a dat direct bani, gest istoric care marcheaza inceputul unei noi epoci in economia politica românesca, si anume 〞capitalismul de nunta", cel de cumetrie fiind depasit. Iata cum, in pofida faptului ca dl Iliescu a ramas rasculat si a luat atitudine ferma, feudalismul a evoluat, transformandu-se in 〞capitalism de nunta", urmand ca, inevitabil, sa se ajunga la 〞capitalismul de inmormantare". Unele semne au si inceput sa se arate. Am auzit ca la Onesti si Darmanesti, tot in judetul Bacau, Corneliu Iacobov, urmand exemplul lui Dumitru Sechelariu, a adunat muncitorii la el dandu-le de pomana colaci, prescuri, coliva si lumanari ca sa fie de sufletul rafinariilor moarte, Dumnezeu sa le odihneasca!

Asteptam cu incordare toamna, cu pomana generala pentru parlament. Acuma-i doar incalzirea, cu miei. Pina in noiembrie, mieii se vor transforma in oi si berbeci, iar daca mai adaugam cainii si magarii din turma, inseamna ca trebuie sa ne asteptam la o pomana de zile mari. Alegeri cu pomana pentru candidati de pomana. Macar de i-ar ajuta Dumnezeu! Si pe ei, si pe noi.