Ambasada SUA, in 2009: 'Mircea Geoana pare gata sa-l detroneze Basescu. (...) O gafa a lui Geoana combinata cu o lovitura a lui Basescu in ultima repriza ar putea schimba situatia foarte rapid'
Intr-o nota clasificata "secret", din 30 noiembrie 2009, si publicata azi de Wikileaks, ambasadorul SUA la Bucuresti, Mark H. Gitenstein semneaza o analiza care-l priveste pe Mircea Geoana, pe atunci candidat la presedintia Romaniei. Gitenstein descrie fundamentele politice ale lui Geoana si relatiile acestuia cu "dealmaker-ii" PSD si oligarhii, relatiile ascestuia cu NATO, SUA, UE si Rusia. De asemenea, in cablograma se analizeaza strategia candidatului Geoana si se recomanda, in cazul in care Geoana castiga, urmarirea cu atentie "cui pleaca acesta urechea', indiferent daca o face in mod oficial sau neoficial.
Raportul ambasadorului SUA la Bucuresti, Mark H. Gitenstein
"Raportul ofera o analiza primara a prioritatilor de politica externa a lui Mircea Geoana, candidatul Partidului Social Democrat (PSD) care, pentru moment, ar putea sa-l detroneze pe actualul Presedinte Traian Basescu. Cablogramele vor descrie fundamentele politice ale lui Geoana si relatiile acestuia cu "dealmaker-ii" PSD si oligarhii, despre care multi se asteapta ca ar trage sforile, daca Geoana devine presedintele Romaniei, iar PSD intra la guvernare. Mircea Geoana imparte convingerile lui Traian Basescu privind pastrarea relatiilor stranse cu NATO si SUA, dar semnaleaza in mod clar dorinta sa de consolidare si cooperare cu UE, precum si imbunatatirea relatiilor cu Rusia. In timp ce criza economica si bugetul redus ar putea avea un impact asupra angajamentelor militare internationale ale Romaniei daca Geoana va castiga presedintia, schimbari majore in politica externa sunt putin probabile', se arata in sumarul cablogramei.
[…]
"Geoana a intrat in campania prezidentiala cu o bogata experienta in politica externa, servind ca purtator de cuvant al AMF (MAE n.n.) in perioada 1993-1995, ambasador SUA in 1996-2000 si ministru de externe in perioada 2000-2004. Cu toate acestea, el nu a folosit politica externa ca si fundament al campaniei sale, preferand sa-l atace pe Basescu cu argumente privind aspectele interne si economice, considerandu-le slabiciunile lui Basescu. Chiar si pe aspectele in care Geoana nu a fost de acord cu Basescu, cum ar fi imbunatatirea relatiilor cu Rusia, Geoana nu a pus in evidenta aceste diferente, ca si o tema majora de campanie. Mai important, se pare ca exista un interes scazut pentru afacerile externe in cadrul electoratului roman, alegatorii fiind axati mai mult pe personalitati si pe factorul "pocketbook" (tehnica baza pe entuziasm, tenacitate si farmec n.r.), ca si efect al crizei financiare; Romania ramane afundata in criza.'
[…]
Ce candidat le-ar sustine americanilor scutul anti-racheta
"Diplomat de cariera, Mircea Geoana este extrem de increzator privind propria sa perspicacitate in afacerile externe, si beneficiaza de sfatul expertilor PSD in politica externa, cum ar fi europarlamentarul (si rival frecvent) Adrian Severin. Totusi, el o numeste pe Oana Popescu consilier de campanie pe politica externa, un om de televiziune relativ necunoscut. Increderea acordata acesteia a creat o ruptura intre Geoana si politica externa traditionala, practicata de oamenii experimentati in relatii externe, din PSD. In acelasi timp, increderea lui Geoana in propria sa experienta si refuzul de a elabora o platforma politica externa fac dificila identificarea viziunii sale pentru rolul Romaniei in regiune cat si la nivel global.
Geoana nu a fost implicat activ in politica externa in ultimii ani, concentrandu-se mai mult pe protejarea si consolidarea conducerii PSD. Cu toate acestea, pe baza declaratiilor publice si a activitatii dinainte de 2004, se poate concluziona cu certitudine ca exista cateva diferente intre abordarea sa si a presedintelui Basescu. Ambii sprijina o relatie puternica cu SUA si un angajament cu NATO, ca piloni ai strategiei de aparare a Romaniei. Geoana nu este la fel de puternic angajat privind misiunea ISAF din Afganistan sau la fel de dornic sa continue, in eventualitatea unor viitoare accidente, probabil va adopta o politica de continuare a implicarii partii romane la actiunile NATO, in afara zonei angajamentului militar. Desi Geoana, ca Basescu, ar saluta o crestere a prezentei americane pe teritoriul romanesc, (fie in ceea ce priveste Acordul din 2005 sau desfasurarea de noi mijloace de aparare anti-racheta), spre deosebire de Basescu, in cazul lui Geoana este de asteptat ca acesta sa linisteasca fricile Moscovei, in orice caz.'
[…]
Geoana – prea legat de UE
Desi personal si public este un sustinator al parteneriatului strategic cu Washingtonul, Geoana are o abordare mai deschisa decat Basescu privind angajamentul din Romaniei in cadrul UE, cu alte state membre UE. Daca pe Basescu s-ar putea conta aproape sigur pentru a sprijini SUA in orice dezacord grav cu Bruxelles, Paris sau Berlin, pozitia lui Geoana ar fi probabil mult mai nuantata. El vede viitorul Romaniei ca inexorabil legat de restul Europei.'
[…]
Suspectat ca ar sustine conducta rusilor
"Insa, un mister mai mare este abordarea lui Geoana privind Rusia. El l-a criticat public pe Traian Basescu pentru duritatea in discutiile cu Moscova, sustinand ca Guvernul Romaniei nu ar trebui sa permita litigii in politica externa in anumite domenii, pentru a preveni dialogurile civile in altele. Desi Geoana se confrunta cu critici publice privind cele doua calatorii secrete la Moscova in 2009, campania sa nu a avut de suferit prea mult pe aceasta tema. Ultimele discutii pe tema deplasarilor la Moscova privesc folosirea de catre Geoana a unui avion, apartinand oligarhului Sorin Ovidiu Vantu. Ca ministru de Externe, Mircea Geoana a fost mereu dispus sa discute cu rusii, dar el a jucat, de asemenea, un rol important intr-o serie de initiative NATO conduse de SUA, lucru care a infuriat Moscova, cum ar fi aderarea la NATO pentru statele baltice, presiunea asupra Moscovei pentru a indeplini angajamentele de la Istanbul si retragerea fortelor din Georgia si Moldova. Cu toate acestea, in timp ce presedintele Basescu a pus mare prioritate pe sprijinirea noului guvern in Republica Moldova pentru a rezista la presiunea Rusiei, Geoana pare a avea o abordare mai "impartiala" si ar fi dispus sa tina deschisa pentru negocieri situatia Republicii Moldova, chiar si cu Moscova. O eventuala presedintie a lui Mircea Geoana reprezinta, de asemenea, o provocare pentru SUA si pentru securitatea politicii energetice europene. Astfel, Geoana ar incerca aproape sigur sa intrerupa sustinerea lui Basescu pentru proiectul gazoductului Nabucco, in favoarea celui rusesc South-Stream, unde, un numar de sustinatori oligarhi ai lui Geoana au interese directe sau indirecte.'
[…]
Avioanele F-16, in pericol sa ramana nevandute
"In timp ce Geoana poate mentine multe dintre prioritatile existente in domeniul politicii externe daca va deveni presedinte, aparatul PSD l-ar putea forta sa sacrifice cheltuielile de aparare in scopul finantarii programelor de protectie sociala, care sunt la baza platformei partidului sau. Avand in vedere constrangerile bugetare impuse de Guvernul Romaniei in urma crizei financiare, castigatorul alegerilor din acest an se va confrunta cu decizii fiscale dificile . O presedintie a lui Geoana ar sustine probabil angajamentul desfasurarilor romanesti in Afganistan si Kosovo, insa reducerile finantarilor si re-prioritizarea lor ar putea afecta eficienta Armatei Romane si, desigur, capacitatea de a creste contributiile de trupe. Daca Geoana e ales si reduce cheltuielile militare, intarzierile in formarea militara si achizitii de echipamente vor fi inevitabile. De asemenea, este posibil ca guvernul PSD sa intarzie achizitionarea de avioanelor de lupta noi, sau chiar reexamineze decizia, renuntand la avioanele americane F-16 pentru Grippen, cele suedeze.'
[…]
"Dealmaker'-i si oligarhi
"Sase zile de la runda a doua, Mircea Geoana pare gata sa-l detroneze Basescu, insa alegatorii romani sunt de notorietate nestatornici, iar o gafa a lui Geoana combinata cu o lovitura a lui Basescu in ultima repriza ar putea schimba situatia foarte rapid. In intalnirea sa din 22 octombrie cu vicepresedintele, Geoana a subliniat importanta continuitatii in relatiile americano-romane, indiferent cine ar castiga alegerile prezidentiale. Avem putine indicii ca Geoana ar dori sa faca modificari semnificative in politica externa a Romaniei. Cu toate acestea, "dealmakers' ca Viorel Hrebienciuc, oligarhi, cum ar fi Vantu si membri marcanti ai partidului, cum ar fi fostul presedinte Ion Iliescu sunt o alta poveste. PSD este succesorul direct al Partidului Comunist al carui lider a fost Nicolae Ceausescu, iar unele segmente ale partidului sunt mai putin reconstruite decat altele. In cazul in care Geoana castiga, vom trebui sa urmarim cu atentie cui pleaca acesta urechea, indiferent daca o face in mod oficial sau neoficial.'
WikiLeaks a scos pe net 251.287 de documente diplomatice
Pe contul sau de Twitter, WikiLeaks a anuntat vineri difuzarea a "251.287 de telegrame diplomatice americane, care pot fi consultate cu ajutorul cuvintelor-cheie", furnizand adresa site-ului care le gazduieste, fara a preciza daca din toate aceste documente au fost sterse numele persoanelor implicate.
WikiLeaks, care nu a putut fi contactat vineri dimineata, amenintase cu o zi inainte ca va difuza versiunea integrala a telegramelor, in pofida avertizarilor organizatiilor pentru drepturile omului si ale Statelor Unite cu privire la riscul pe care acest lucru l-ar putea reprezenta pentru persoanele citate.
Pana in prezent, WikiLeaks a dezvaluit in mai multe reprize o parte din telegramele diplomate aflate in posesia sa. A publicat o prima serie de 20.000 de documente incepand cu sfarsistul anului trecut. Aceasta publicare, etalata pe mai multe luni, s-a facut in parteneriat cu mai multe ziare, printre care New York Times si Guardian, care au eliminat din documente numele contactelor sau persoanelor incriminate.
WikiLeaks a furnizat zilele trecute o noua serie de circa 134.000 de telegrame diplomatice americane, printre care mai multe integral. Acum, toate telegramele diplomatice incapute in mainile WikiLeaks sunt consultabile pe Net, printr-un cuvant-cheie, ori cautand dupa numele tarii, ori dupa data difuzarii telegramei sau dupa originea documentului, la adresa (http://www.cablegatesearch.net/search.php)