Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces în Europa, în pofida îmbunătăţirii situaţiei în multe ţări, se arată într-un studiu publicat miercuri în revista European Heart Journal, relatează AFP.
Analizând datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) privitoare la 52 de ţări, studiul a pus în evidenţă mari diferenţe între state. În state cu venituri mari ca Belgia, Danemarca, Franţa, Luxemburg, Portugalia, Slovenia, Spania şi San Marino, bolile cardiovasculare produc la bărbaţi mai puţine decese decât cancerul.
Nu s-a observat însă nicio scădere în Rusia, Ucraina, Belarus şi Kazahstan, unde cei între 55 şi 60 de ani prezintă riscuri mai mari să moară de boli cardiovasculare decât francezii între 75 şi 80 de ani. Rata mortalităţii la bărbaţi şi la femei - de toate vârstele - din cauza acestor boli este de şase ori mai mare în Rusia decât în Franţa, arată studiul.
Bolile cardiovasculare, care pot duce la stop cardiac şi la accidente vasculare cerebrale (AVC), reprezintă cauza morţii a circa 4 milioane de persoane pe an în Europa, adică peste o jumătate din totalul deceselor înregistrate.
În timp ce situaţia s-a îmbunătăţit, în general, în cazul bărbaţilor, bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces la femeile din toate ţările europene, cu excepţia Danemarcei, potrivit celor mai recente statistici. 'Această diferenţă se explică în principal printr-o rată mai mare a accidentelor vasculare cerebrale', afirmă Nick Townsend de la Universitatea Oxford, unul din autorii studiului.
El adaugă că scăderea globală a deceselor în ţările cu venituri mari este 'legată probabil' de o mai mare preocupare faţă de factorii de risc cardiovascular, de combaterea fumatului şi de tratamente de prevenire mai eficiente. Tendinţa de scădere ar putea fi însă pusă în pericol de alţi factori, cum ar fi extinderea obezităţii, mai spune specialistul.
Răspunzând la o întrebare despre cauzele discrepanţelor dintre ţările europene, Mike Rayner, coleg al lui Nick Townsend, apreciază că acestea se explică mai ales prin diferenţele de mod de viaţă (alcool, tutun, alimentaţie) şi, într-o măsură mai mică, prin felul în care sunt îngrijiţi pacienţii cu boli cardiovasculare.
