La fiecare început de an, ne propunem să facem schimbări radicale în viaţa noastră. Vrem să slăbim, să ne lăsăm de fumat, să citim mai mult, să obţinem o promovare, să câştigăm mai mult, să mergem în mai multe vacanţe etc. Acest avânt ne ţine foarte puţin, iar mulţi dintre noi nu facem nimic pentru îndeplinirea acestor obiective.Specialiştii spun că aici este cheia: trasarea unor obiective şi delimitarea lor de simple dorinţe.
Rezoluţia înseamnă, de fapt, o hotărâre luată în urma unor dezbateri. Putem spune că rezoluţiile de anul nou sunt nişte hotărâri legate de viaţa noastră. Doar că mulţi dintre noi confundăm aceste rezoluţii cu simple dorinţe. Ne dorim multe, dar nu acţionăm. Este important ca la început de an să ne facem o listă de obiective pe care le şi putem realiza. „Lista de obiective reprezintă un lucru extrem de important, pentru că înseamnă clarificarea dorințelor şi conturarea planurilor. Pentru a fi un exercițiu eficient, e bine să ne raportăm la nevoile noastre reale, mai exact să ne punem întrebările potrivite: îmi doresc asta cu adevărat? Îmi foloseşte? Care va fi schimbarea pe care o va aduce în viaţa mea? Astfel, vom reuși să eliminăm acele dorinţe menite să ne ofere plăceri de moment sau menite să ne mângâie orgoliul personal, dar fără satisfacţii reale”, explică psihologul Lorena Diaconescu pentru Jurnalul.
CUM SETEZI UN OBIECTIV
Specific – să ştii exact ce vrei
Timp – stabileşte o perioadă clară de realizare
Tangibil – cum vei atinge obiectivul
Flexibil – ce se întâmplă dacă nu atingi obiectivul
Factorii de care trebuie să ţii cont
Când îţi setezi un obiectiv, trebuie să fii foarte clar în ceea ce îţi doreşti şi atunci ai toate şansele să obţii ce vrei. Un alt factor esenţial este să îţi propui un obiectiv tangibil şi flexibil. Tangibil înseamnă un obiectiv ce poate fi atins. Flexibilitatea ţine de situaţiile neprevăzute şi ce vei face dacă nu îţi atingi obiectivul. Apoi e foarte important să stabileşti o perioadă clară pentru obiectivul tău. Doar că „încep de luni, încep de luna viitoare, mă apuc de anul următor” însemnă, de fapt, o amânare. „Oamenii își iau repere de timp în acțiunile lor, astfel, asociază începutul unei activități sau o schimbare de comportament cu un alt moment care reprezintă un început: de an, de săptămână etc. Există o astfel de logică în construirea unei strategii de atingere a scopului propus şi nu este greşit deloc. Ceea ce ar trebui schimbat este credința limitativă că dacă ai ratat startul, trebuie să renunți. Corect ar fi să reconsiderăm situaţia, să planificăm schimbarea chiar din momentul în care conștientizăm că ne-o dorim, iar momentul cel mai potrivit, dar și cel mai sigur este acum/azi”, mai spune Lorena Diaconescu.
Exemplu de rezoluţie
Cea mai cunoscută rezoluţie este cea cu slăbitul. Ne facem abonamente la sală şi nu mai mergem niciodată. Un obiectiv clar ar arăta astfel.
Specific: Vreau să slăbesc 10 kilograme
Timp: Slăbesc 3 kilograme până pe 1 martie, alte 3 kilograme până pe 1 iunie, apoi alte 4 kilograme până pe 1 noiembrie.
Tangibil: Slăbesc 3 kilograme până la 1 martie (apoi modificăm schema pentru fiecare etapă în parte)
- merg de trei ori pe săptămână la sală
- nu mai mănânc nimic după ora 18.00
- merg mai des pe jos
Flexibil: Reconfigurezi schema şi recuperezi, în cazul în care ai avut probleme de sănătate şi ai ratat anumite obiective.
Aceeaşi schemă poate fi aplicată pentru orice rezoluţie. Dacă vrem să citim mai mult, ne putem propune să citim în fiecare seară 30 de minute înainte de culcare, să cumpărăm două cărţi pe lună şi să ne stabilim un număr de cărţi pe care să le citim până în primăvară, vară sau final de an. Este bine să secţionăm anul în mai multe etape pentru a ne ţine de program şi pentru a nu amâna pe final de an mai multe lucruri. Lăsat de fumat, să fim mai organizaţi, să citim mai mult, să călătorim mai mult. E important să identificăm modalitatea în care putem obţine aceste obiective şi ce avem de făcut concret. Este nevoie şi de voinţă, şi de determinare, altfel ne vom lăsa păgubaşi destul de repede.