Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Sfatul de a evita raioanele centrale ale magazinelor este pripit, chiar greșit”, apreciază dr. William W. Li, autorul studiului „Mănâncă și învinge dieta” (Editura Lifestyle, 2024). Mai limpede? „Secretul este să știi cum să le distingi pe cele excelente de cele nu chiar atât de bune și să alegi în consecință. Alimentele conservate sunt o parte importantă a tradițiilor culinare. De zeci de mii de ani, oamenii au conservat hrana pentru a-i prelungi durata de consum. Alimentele erau uscate, sărate, fermentate și păstrate în diverse recipiente. Conservarea le permitea oamenilor să le consume în lunile de iarnă, între recolte, și le favoriza călătorilor să transporte alimente hrănitoare cu ei în lungile lor deplasări”.
Pe Drumul Mătăsii…
Am prins firul (unul captivant): „În urmă cu 2.000 de ani, pe tarabele negustorilor de pe Drumul Mătăsii, care lega China de sud-estul Europei prin Asia Centrală, se vindeau cutii și vase de ceramică pline cu aceste alimente. Deși procesul deshidratării alimentelor datează încă din 12.000 î.Hr., în Orientul Mijlociu, păstrarea și sigilarea alimentelor în borcane nu a debutat decât la începutul secolului al XIX-lea, iar păstrarea lor în doze de metal a început abia după încă 100 de ani. În prezent, unele dintre cele mai apreciate delicatese ale culturilor din Spania, Franța și Italia sunt ambalate în borcane și conserve. Vizitează orice oraș din aceste țări și vei descoperi aceste produse etalate artistic în magazinele de specialități unde se vând condimente uscate, uleiuri și legume, condimente și fructe de mare conservate”.
Linte, mazăre, năut, soia, arahide
Dar ce fructe, ce legume se păstrează la fel de bine și proaspete, și conservate? „Să începem cu leguminoasele”, a propus dr. Li. Zis și făcut! „Leguminoasele sunt cultivate din vremuri străvechi (arheologii au descoperit că făceau parte din dieta gladiatorilor romani), iar fructele sau semințele lor sunt surse excelente de proteine, fibre și grăsimi omega 3 sănătoase. Fasolea albă, lintea, fasolea fava, mazărea, năutul, soia și arahidele sunt exemple de leguminoase. Când nu sunt vândute proaspete, le găsești sub denumirea de leguminoase uscate. Știința modernă a descoperit că leguminoasele conțin compuși bioactivi utili, cum ar fi polifenoli, fitoestrogeni și peptide vegetale care pot activa mecanismele de apărare a sănătății și metabolismul”.
Trei ani în apă cu sare
Cum, mai precis? „Să analizăm, de pildă, fasolea albă comună. Are numeroase denumiri. Una dintre ele este Fasolea Marinei, deoarece, din 1800, Marina SUA le-o servește marinarilor de pe navele de luptă. Fasolea albă se găsește uscată sau la conservă. În ultima variantă, boabele sunt păstrate în puțină apă cu sare. Pot rezista astfel până la trei ani, fără să-și piardă valoarea nutrițională. Durata de viață a fasolei uscate, când este păstrată corect, într-un mediu rece, este, ei bine, nedeterminată. Fasole uscată datând de 10.000 de ani a fost descoperită de arheologi în Galileea, în nordul Israelului. N-o mai fi ea la fel de gustoasă ca acum zece milenii, dar s-a păstrat aproape intactă”.
Micronutrienți valoroși
Tot aici: „Fasolea este vedeta când vine vorba despre macro și micronutrienți. Ea este o sursă excelentă de proteine vegetale și fibre solubile care hrănesc un microbiom sănătos. Rezultatul este o mâncare nutritivă, care reduce factorii de risc cardiovascular prin scăderea colesterolului din sânge și îmbunătățirea valorilor lipidelor. De asemenea, conține fier, zinc, magneziu și folați - micronutrienți valoroși, mai ales pentru persoanele care urmează o dietă vegetariană. Dar fasolea mai are o proprietate: poate subția talia”. Cum așa? „Cercetătorii de la Universitatea din Toronto au studiat acest efect selectând 14 adulți supraponderali și obezi, cu vârste între 35 și 55 de ani, cărora le-au oferit cinci căni de fasole albă gătită în fiecare săptămână, pe care subiecții le-au adăugat la dieta lor obișnuită timp de o lună”.
Jurnal alimentar
Și? „Fiecare a ținut un jurnal alimentar care a fost verificat de un dietetician și a trebuit să prezinte conservele goale pentru a confirma faptul că a consumat fasolea. S-au realizat măsurători corporale în prima și în ultima săptămână a studiului. Rezultatele au fost uluitoare”. Adică? „După o lună, femeile care mâncaseră fasole au prezentat o micșorare de 2,5 cm a circumferinței taliei. Bărbații participanți la studiu au avut și ei beneficii, circumferința taliei lor scăzând în medie cu 1,5 cm. Multiple studii au arătat că circumferința taliei este un bun indicator al cantității de grăsime viscerală din organism. Într-o analiză a 29 de studii care au cuprins 58.000 de persoane, cercetătorii de la Universitatea Wageningen din Țările de Jos au descoperit că dimensiunea taliei este un indicator al riscului de deces, chiar și pentru persoanele considerate subponderale”.
Citește pe Antena3.ro
„Leguminoasele conțin compuși bioactivi utili, cum ar fi polifenoli, fitoestrogeni și peptide vegetale, care pot activa mecanismele de apărare a sănătății”, dr. William W. Li
„Fasolea conține fier, zinc, magneziu și folați - micronutrienți valoroși, mai ales pentru persoanele care urmează o dietă vegetariană”, dr. William W. Li
