Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Medicul Vasi Rădulescu atrage atenția asupra faptului că flora intestinală este sensibilă la antibioticele pe care le luăm tot mai des, de multe ori în patologii care nici nu au nevoie de antibiotic. Aceasta este sensibilă la antiinflamatoarele pe care le administrăm în cele mai banale dureri sau inflamații, la toate schimbările pe care le facem în dietă, pentru că așa cum noi avem nevoie de toate grupele de nutrienți, la fel se întâmplă și în cazul lor, al bacteriior.
Apar tot mai multe studii care arată legături între starea microbiotei și riscul de declanșare al unor entități cum ar fi Alzheimerul. Sunt și niște discuții privind microbiota și apariția autismului. Mai mult, s-a observat că persoanele obeze au populații sărace de bacterii în intestine, selecționate în timp pe baza dietei defectuoase a persoanelor respective.
Legătura cu obezitatea
Un studiu efectuat de Cindy Davis și publicat în Nutrition Today arată că există o legătură între sănătatea microbiotei și masa corporală. Pe scurt, persoanele cu o populație diversificată de microorganisme sunt mai puțin predispuse la obezitate. Bacteriile din flora intestinală participă activ la reglarea utilizării de energie de către celule, iar ele pe viitor pot participa inclusiv la scăderea masei corporale - trebuie doar să învățăm cum să le manipulăm.
Microbiota sintetizează biotină, folat, vitamina K, procesează și solubilizează fibrele alimentare, inactivează amine rezultate în mâncare prin procesul termic de gătire, optimizează comunicările între componentele sistemului imun, protejează intestinele de atacurile patogenilor care nu au ce căuta în tubul nostru digestiv. Iată numai câteva funcții cruciale pe care le are acest ecosistem preponderent bacterian, de care fără să știm ne batem joc făcând exces de medicamente sau producând mari dezechilibre adoptând diete fantasmagorice.
Rol în buna funcționare a organismului
Rolul microflorei intestinale este complex. Microbiomul este implicat în:
Citește pe Antena3.ro
Absorbție - 90% din nutrienți sunt absorbiți în sânge la nivelul intestinului subțire - astfel, cu cât flora ta intestinală este mai sănătoasă și mai diversă, cu atât absorbția substanțelor nutritive se va face într-un mod echilibrat;
Prevenția bolilor autoimune - o floră intestinală sănătoasă poate ameliora simptomele unei astfel de boli;
Producția de neurotransmițători - microbiota influențează foarte mult starea emoțională, întrucât există bacterii intestinale care determină starea noastră de fericire sau de tristețe;
Modularea sistemului imun - bacteriile din intestin produc anticorpi (adică celule care luptă împotriva invadatorilor) și, totodată, descompun substanțe potențial toxice pe care le ingerăm odată cu alimentele;
Pot modula expresia genetică - cultivarea unor obiceiuri care mențin microbiota sănătoasă pot determina recesivitatea unor gene care cauzează obezitate;
Luptă preventiv cu instalarea cancerului - bacteriile bune din intestin pot controla cancerul precum și alte boli;
Poate preveni instalarea inflamației cronice - cronicizarea unei inflamații este cauza unei majorități a afecțiunilor cardio-vasculare, bolilor autoimune, alergiilor, dar și a unor boli neuronale, renale, hepatice sau osteo-articulare.
În organismul nostru există zece mii de miliarde de celule umane și 100 de mii de miliarde de celule bacteriene. Persoanele cu diabet și boală gastro-intestinală au, de obicei, mai puține bacterii în intestin.
Ce boli poate preveni modificarea florei intestinale
Anumite afecțiuni pot fi prevenite, ameliorate sau chiar tratate prin modificarea microbiotei: sindromul colonului iritabil, infecția cu Clostridium difficile, diabet, artrita reumatoidă, obezitatea, cariile dentare și astmul. Fiecare dintre noi are un profil microbian unic - în unele privințe, flora noastră intestinală reprezintă o semnătură biologică similară profilului ADN al fiecăruia dintre noi.
Alimente care ne ajută
O dietă bogată în dulciuri și săracă în fibre, consumul de băuturi carbogazoase, prăjeli și mâncarea de tip fast-food influențează direct „societatea” din intestinul tău.
Alimentelele care au grijă de flora intestinală sunt împărțite în două categorii: prebiotice și probiotice. Prebioticele sunt forme complexe de zaharuri sau de amidon nedigerabil care hrănesc și oferă condiții propice pentru dezvoltarea bacteriilor bune. Iar în această categorie intră: ceapa, usturoiul, prazul, fasolea, anghinarea, cerealele integrale, sparanghelul. Probioticele sunt bacterii favorabile florei intestinale. Găsim probiotice în: iaurt (de preferat nepasteurizat, proaspăt), produsele de soia fermentate, kefir, borș sau zeamă de varză murată (atenție însă la conținutul în sare).
Când se iau medicamente
Suplimentele alimentare cu prebiotice sau probiotice se iau abia după ce observi că alimentația nu face față. Este necesar, de asemenea, să administrezi suplimente cu prebiotice atunci când urmezi un tratament cu antibiotice, care destabilizează microbiomul intestinal. Totodată, este foarte important să eviți abuzul de antibiotice. În cazul unei urgențe este posibil ca organismul tău să nu mai răspundă favorabil unui tratament cu antibiotice, deoarece devine rezistent la acestea.
