x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Frumos si sanatos Apa care întinereşte

Apa care întinereşte

de Florin Condurateanu    |    12 Aug 2008   •   00:00

Cel mai frumos vis al omului a fost dintotdeauna tinereţea fără de bătrîneţe. Să nu treacă tăvălugul anilor şi să înmoaie muşchii, să facă numai cute pielii, să nu obosească inima, să nu dea rateuri ficatul, să nu-şi mai joace rolul bine rinichii.



Cel mai frumos vis al omului a fost dintotdeauna tinereţea fără de bătrîneţe. Să nu treacă tăvălugul anilor şi să înmoaie muşchii, să facă numai cute pielii, să nu obosească inima, să nu dea rateuri ficatul, să nu-şi mai joace rolul bine rinichii. A năzuit omul să rămînă cu paşi sprinteni şi cu piele întinsă cît mai mult, astfel încît să nu se ciocnească de zicerea tristă: "Bătrîneţe, haine grele". S-a străduit ştiinţa să caute să amîne cît mai mult venirea bătrîneţii. Sau dacă poate ştiinţa să inventeze ceva încît bătrîneţea să fie purtată frumos. Între altele fie spus a fost important momentul în care cercetătorii au descope­rit că vinovaţi de sosirea mai grabnică a bătrîneţii ar fi nişte radicali liberi, care ar avea poftă să se oxideze prea tare şi să înlesnească bătrîneţea şi atacul bolilor. De fapt, organismul omului, în proiectul iniţial alcătuit în Ceruri, este prevăzut să trăiască aproximativ 130 de ani. Din păcate, omul se străduieşte tot timpul să-şi facă rău sieşi, aşa că mănîncă aiurea, nu face nici 50 de metri cu paşii, se otrăveşte cu tot felul de chimicale, răstoarnă orele de somn şi trage fum de ţigară pînă în adîncul plămînilor, iar paharele cu alcool au devenit un "sport" zilnic pentru o grămadă de oameni. Aşa că, dacă proiectul fiinţei umane întocmit în Ceruri prevedea vreo 130 de ani de viaţă, omul şi-o face cu mîna lui şi înjumătăţeşte practic termenul de garanţie al vieţii.  

Fîntîna miraculoasă

În materie de luptă cu bătrîneţea, importante rezultate a obţinut şi obţine un profesor de medicină, mare dermatolog, profesorul doctor Ioan Nedelcu, general în rezervă, cel care a condus o lungă perioadă Clinica de Dermatologie de la Spitalul Mi­litar Central şi care acum continuă să-şi ajute semenii între altele şi prin terapii originale de luptă cu bătrîneţea. Iată ce gînduri şi tratamente poartă semnătura profesorului doctor Ioan Nedelcu.  

Lupta cu bătrîneţea este de fapt o luptă cu hormonii. Hormonul de creştere, pe bună dreptate, este denumit fîntînă mira­culoasă a vieţii. Fiindcă hormonul de creştere, pe lîngă faptul că dirijează creşterea organismului, face şi ca tinereţea să nu piardă lupta cu bătrîneţea. Partea proastă este că hormonul de creştere, cel care reglează şi ceilalţi hormoni, scade în organism, o dată cu vîrsta. În tinereţe, creierul produce mult hormon de creştere. Dar o dată cu trecerea anilor, fabricarea în organism a acestui hormon de creştere scade. Tocmai fiindcă au mult hormon de creştere, copiii se recuperează repede după operaţie. Rănile lor se închid mai repede tocmai datorită acţiunii acestui hormon. Tratarea timp de şase luni cu hormoni de creştere întinereşte organismul cu 15%-20%. După un tratament cu hormoni de creştere, omul întinereşte cu 10-15 ani. Tratînd un om cu hormoni de creştere i se sporeşte imunitatea, îi creşte vigoarea, e mai bună activitatea sexuală, îi scad cu 14% depozitele de grăsime. În circa 70% dintre cazurile de chelie, oamenilor a început să le crească păr pe cap. Hormonii de creştere fac ca, după şase luni, să crească zestrea de calciu în oase cu 1,6%. Dacă se administrează unui om zilnic hormoni de creştere, efectele sînt bune, întinerind organismul. Dar terapia este scumpă. De aceea trebuie stimulate mecanismele proprii organismului, pentru ca să fabrice hormoni cît mai mulţi propriul corp.  

Producţia de hormoni

Cum se poate realiza acest deziderat şi anume prin ce măsuri să crească producţia de hormoni de creştere chiar în propriul organism? În primul rînd, dacă omul face mai multă mişcare este îndemnat organismul să producă hormoni de creştere. În al doilea rînd, somnul ajută şi el la sporirea cantităţii de hormoni de creştere în organism. Vitaminele sînt şi ele o cale de a biciui organismul să fabrice mai mult hormon de creştere. Omul trebuie să fie pus în situaţia ca aminoacizii să potenţeze acţiunea hormonilor de creştere. Tocmai de aceea este recomandată o dietă anume, care aduce aminoacizi importanţi. Trebuie amintit un lucru deosebit de important. Că s-a descoperit – şi profesorul Ioan Nedelcu foloseşte cu efect conside­rabil această descoperire – anume că acţiunile de luptă cu bătrîneţea ale hormonului de creştere sînt aceleaşi cu acţiunile de întinerire aduse de o anume apă sărăcită în hidr, adică în hidrogen greu. În acest proces, pe lîngă apă grea, se obţine şi o apă uşoară, sărăcită în hidrogen greu, care, pe bună dreptate, datorită efectelor spectaculoase asupra oamenilor, a fost denumită apă-vie.  

Stresul

Revenind la hormonii de creştere se menţionează că dehidroepiandrosteronul şi biomelatinina sînt două substanţe care se leagă de producţia mare de hormoni de creştere. Dehidroepiandrosteronul stimu­lează secreţia de hormoni de creştere. Biomelatinina prelungeşte somnul paradoxal, acea perioadă de somn cînd organismul îşi măreşte producţia de hormoni de creştere şi, în paralel, ajută în această etapă de somn şi memoria. Stresul măreşte brusc cortizonul din organism. La tineri însă, după ce stresul dispare, scade repede şi cortizonul. La vîrstnici însă, cortizonul rămîne în cantitate mare mult timp, chiar după trecerea stresului, ceea ce creează mari dezavantaje vîrstnicului. La vîrstnici creşte cortizonul şi scade dehidroepiandrosteronul producător de hormon de creştere. Deci, în paralel cu metodele de mărire a producţiei proprii de hormoni de creştere, la vîrstnici trebuie scăzut şi cortizonul apărut în urma stresului.  

Venin de viperă de templu

Profesorul doctor Ioan Nedelcu practică o serie de terapii şi intervenţii pentru întine­rire, pentru înlăturarea urmelor lăsate pe piele de bătrîneţe. Profesorul de dermatologie Ioan Nedelcu a realizat o serie de produse cosmetice pe bază de apă sărăcită în hidrogen greu, deci pe bază de aşa-numita apă-vie. E bine să reamintim că un trandafir pus într-o glastră obişnuită rezistă două-trei zile, iar, dacă în glastră pui apă săracă în hidrogen greu, trandafi­rul trăieşte 12 zile. În aceste produse cosmetice de întinerire, pro­fesorul Ioan Nedelcu a adăugat, ca o invenţie a dînsului, şi elemente dintr-un venin de viperă de templu. Aceste substanţe din ve­ninul viperei de templu frînează contractarea muşchilor care provoacă ridurile.  

TINEREŢE.
În produsele sale cosmetice, profesorul Ioan Ne­delcu adaugă şi o algă numită Nanocrolopsis Oculata, care reduce cu 50% ridurile. La această acţiune benefică se adaugă şi reduce­rea ridurilor cu 52% prin folosirea veninului de viperă de templu. Bineînţeles că în aceste produse se află şi apă vie, apă sărăcită în hidrogen greu, care întîrzie şi ea îmbătrînirea. Se menţionează că veninul de viperă de templu luptă cu ridurile cam la fel cu inocularea de toxină botuli­nică. Deci toată această gamă de produse realizate după gîndire proprie de profesorul Ioan Nedelcu îl ajută pe om să întinerească.

×