Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cu tot mai multe boli metabolice legate de stilul de viață, alimentația vegană și cea raw vegană prind teren. Specialiști în nutriție și medici recomandă un procent cât mai mare de crudități, în dieta zilnică, pentru aportul de nutrienți și vitamine pe care acestea îl oferă.
Principiul, în alimentația raw vegană, este că, așa cum omul nu rezistă la temperaturi mai mari de 40 de grade Celsius, nici alimentele nu ar trebui procesate la temperaturi mai mari, pentru că își pierd din proprietățile nutritive. În dieta raw vegană, alimentele ar trebui să fie mâncate proaspete, deshidratate la temperaturi mici sau fermentate. Astfel, spun veganii, mâncarea este vie și aduce mult mai multă energie.
De ce e bine să mâncăm crud
Din start trebuie spus că raw veganii nu mănâncă numai crud. În general, alimentația crudă constituie între 40 și 100% din dieta lor zilnică. Se mănăncă și alimente gătite, mai ales în sezonul rece. Supele cremă din legume sunt de obicei acceptate în alimentația raw vegană. Mâncarea crudă înseamnă fructe, legume, leguminoase, semințe, germeni, cereale. Germenii sunt surse de proteine, nucile - de uleiuri și grăsimi, iar fructele oferă carbohidrați.
Adepții acestui tip de alimentație susțin că reducerea consumului de proteine este benefic pentru organism, pentru că prea multe proteine produc fermentarea la nivelul sistemului digestiv. Potrivit acestora, cei care au o alimentație raw vegană se simt mai ușori și au un tranzit intestinal mai relaxat.
Totuși, deși beneficiile consumului de fructe și legume crude nu poate fi contestat, lipsa altor alimente din dietă poate duce la anumite carențe, pe care este bine ca raw veganii să le acopere cu suplimente sau anumite alimente, consumate din când în când. Vitamina B12 este un astfel de exemplu. Pentru că aceasta se găsește mai ales în produsele animale, adepții alimentației raw vegane trebuie să o acumuleze, prin suplimente. Și calciul este mai greu de obținut dintr-o dietă bazată mai ales pe fructe și legume, de aceea veganii trebuie să se asigură că îl iau din tofu, kale sau boabe de muștar.
De ce e bine să gătim alimentele
De partea cealaltă, mulți specialiști în nutriție spun că nu trebuie să renunțăm la gătitul alimentelor, pentru că această operațiune le face pe unele mai potrivite pentru consumul uman. Este adevărat că anumiți nutrienți și vitamine, cum este vitamina C, se pierd atunci când alimentele sunt supuse tratamentului termic, însă altele devin comestibile numai în acest caz. Germenii cruzi pot conține bacterii ca E.coli sau Listeria și nu sunt întotdeauna recomandați copiilor, gravidelor sau persoanelor în vârstă. Gătitul nu numai că distruge bacteriile, dar tratează fibrele și eliberează anumiți nutrienți, ajutând digestia. De exemplu, rădăcinoasele crude sunt pline de nutrienți, dar sunt greu de digerat, dacă nu sunt gătite. Roșiile, spun unii oameni de știință, citați de Medical News Today, conțin mai mult licopen, un antioxidant puternic, dacă sunt gătite. La fel și în cazul spanacului, care atunci când este gătit conține mai mult fier.
