Soarele, pielea şi cancerul

Prevenţia este cuvîntul de ordine în melanom, cel mai dur cancer de piele. Autoexaminarea aluniţelor, consultarea dermatologului de două ori pe an şi folosirea cremelor de protecţie solară atît la plajă, cît şi pe stradă. Iată cele trei măsuri care ne ajută să prevenim melanomul.

Prevenţia este cuvîntul de ordine în melanom, cel mai dur cancer de piele. Autoexaminarea aluniţelor, consultarea dermatologului de două ori pe an şi folosirea cremelor de protecţie solară atît la plajă, cît şi pe stradă. Iată cele trei măsuri care ne ajută să prevenim melanomul.

La fiecare zece ani se dublează numărul persoanelor diagnosticate cu melanom. Avertismentul vine din partea conferenţiarului doctor George Ţiplica, directorul executiv al Societăţii Române de Dermatologie. Oricine poate să dezvolte un melanom cutanat, dar riscul este mai mare în cazul celor care au tegument sensibil la soare, respectiv: piele, ochi şi păr de culoare deschisă; celor care sînt expuşi unor factori genetici: prezenţa a numeroase aluniţe (peste 100); au antecedente personale sau în familie materializate prin tumori cutanate, arsuri solare grave şi repetate, în special înaintea vîrstei de 15 ani, obiceiul bronzării artificiale, la solar.

Melanomul

Melanomul este cel mai periculos cancer de piele. Această formă de cancer are legătură directă cu expunerea la soare. Melanomul este o tumoare dezvoltată din celulele pigmentare, cele care intervin în colorarea pielii. Prof. dr Andreas Katsambas, preşedintele Academiei Europene de Dermatologie şi Venerologie, semnalează că, în Europa, în 2007 au fost înregistraţi aproximativ 60.000 de pacienţi cu melanom: 55% bărbaţi şi 45% femei. "Soarele face bine doar dacă facem plajă cu moderaţie. Cea mai bună metodă de prevenire ar fi eliminarea expunerii; dar ar implica un stil de viaţă greu de suportat – cîţi sîntem dispuşi să trăim tot timpul la umbră? Alternativa, desigur imperfectă, este utilizarea produselor de protecţie solară", a spus profesorul Virgil Feier – preşedintele Societăţii Române de Dermatologie.

În  momentul de faţă, cuvîntul de ordine în privinţa melanomului este Prevenţia. Cum? Metoda autocontrolului este prima măsură, la îndemîna oricui, care poate preveni melanomul. Metoda este recomandată de "The Skin Cancer Foundation" şi constă în autoexaminare rapidă în faţa oglinzii, prin respectarea cîtorva criterii. (vezi schema)

A doua măsură, de asemenea la îndemîna oricui, este formulată de conf. dr Ţiplica: "De două ori pe an trebuie consultat dermatologul, mai ales dacă avem peste 100 de aluniţe pe corp şi neapărat după ce am venit dintr-un concediu petrecut la mare". Dermatologul cunoaşte care sînt pete, care sînt aluniţe. El îşi dă seama cînd apar modificări de dimensiune, de culoare, de aspect ale aluniţelor. De asemenea, face diferenţa dintre aluniţe apărute după expunerea la soare sau după un eveniment cu potenţial hormonal, cum sînt pubertatea, adolescenţa, sarcina.  

Diagnostic

Dacă aţi constatat că o aluniţă are o evoluţie suspectă, se impune un consult dermatologic pentru stabilirea diagnosticului. Pentru a examina aspectul aluniţei, medicii din spitalele noastre folosesc un instrument optic numit dermatoscop. Lentila şi sistemul de iluminare cu care este dotat aparatul permit o bună vizualizare a aluniţelor. Lentila are capacitatea de a mări de zece ori imaginea, mai mult decît o lupă, dar mai puţin decît un microscop.
Dermatologia modernă a trecut însă de la dermatoscopul clasic la cel computerizat, care la noi se găseşte doar în clinicile private. Lentilele acestor dispozitive moderne pot mări imaginea de la cîteva zeci la peste o sută de ori. Medicul dermatolog fotografiază aluniţa şi o analizează pe monitorul computerului pentru a evalua riscul de melanom. Dar softul aparatului poate face singur o interpretare a acestui risc, ţinînd seama de o serie de criterii, precum localizarea, dimensiunile, culoarea, simetria şi marginile. Folosindu-se de toate aceste date, dermatoscopul poate indica în ce măsură o aluniţă este periculoasă. Un alt avantaj al acestei investigaţii moderne este că nu doare, nu durează mult şi nu creează nici un disconfort  pacientului. "Orice aluniţă poate avea risc de melanom. De aceea, este recomandat ca examinarea dermatologică să se facă o dată la şase luni pentru a urmări eventualele modificări de aspect ale aluniţei. În cazul în care, ea are potenţial cancerigen crescut, investigaţia trebuie repetată la trei luni. Diagnosticul precoce creşte şansele de vindecare", ne spune dr Hatami Afshin, medic specialist dermatolog în cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Elias.

Deşi dermatoscopul computerizat poate sugera spectrul în care se încadrează melanomul, nu este suficient pentru a da diagnosticul de malignitate. Dacă medicul dermatolog consideră că aluniţa respectivă are potenţial cancerigen crescut, el va solicita o biopsie şi un examen histopatologic. Numai aceste investigaţii pot da certitudinea malignităţii şi stabili stadiul de evoluţie a melanomului.

Creme cu filtru solar

Pentru prevenirea arsurilor solare şi a melanomului, piaţa cosmeticelor ne pune la dispoziţie produsele cu filtru solar: creme, uleiuri, spray-uri cu factor de protecţie mai mare sau mai mic. "Trebuie să îşi protejeze pielea de soare atît persoanele sănătoase, cît şi cele bolnave, indiferent de vîrstă. O piele sănătoasă, dar nepregătită pentru expunerea la soare se poate arde foarte uşor. Cremele cu factor de protecţie solară trebuie folosite nu numai cînd mergem la plajă. Nu contează că eşti pe prosop la plajă sau mergi pe stradă, arsurile solare pot apărea la fel de uşor", arată dr Carmen-Madeleine Curea, medic dermatolog la Spitalul Colentina.

În mod obişnuit, crema pe care ne-o aplicăm pe faţă sau decolteu trebuie să aibă un factor de protecţie 15. Cînd expunerea la soare este îndelungată, trebuie să alegem o cremă cu factor de protecţie mare: 30 sau chiar mai mult. Persoanelor sensibile la lumina soarelui le sînt recomandate cremele cu factor de protecţie foarte mare, produse de firme de dermato-cosmetice. De asemenea, dermatologii ne recomandă să repetăm la patru-cinci ore aplicarea cremei, deoarece ea nu rezistă toată ziua.

AVANTAJE. Spre deosebire de dermatoscopul clasic, cel computerizat permite stocarea fotografiilor, astfel încît medicul poate urmări în timp modificările de formă şi structură ale aluniţei examinate. Pentru persoanele care au mai multe aluniţe pe anumite zone ale corpului, precum spatele sau mîinile, dermatoscopul modern este de un real ajutor în diagnosticul melanomului. El fotografiază zona cu aluniţe şi analizează ulterior fiecare aluniţă în parte, identificîndu-le pe acelea care au un risc crescut de cancer.

COMPOZIŢIE. Oxidul de zinc şi dioxidul de titan folosite în cremele fotoprotectoare formează o barieră la suprafaţa pielii şi reflectă razele ultraviolete. Unii dermatologi acuză cremele cu filtru solar pentru conţinutul lor în metale grele, care se pot descompune în contact cu pielea, pătrunzînd în organism. Cele mai utilizate filtre chimice au la bază cinamat, substanţă cu potenţial cancerigen, şi benzofenon, substanţă cu acţiune asemănătoare celei a estrogenilor, hormoni sexuali feminini care provoacă creşterea
tumorilor.