Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O meta-analiză a studiilor existente arată că bacteriile probiotice din alimente fermentate precum iaurt, pâine de secară ori supa miso, pot elimina placa responsabilă de respirația urât mirositoare (halenă) de pe dinți și limbă. Alte alimente și băuturi bogate în probiotice includ murăturile și ceaiul kombucha.
Există deja mai multe tratamente pentru respirația urât mirositoare, inclusiv gargară cu apă de gură, gumă de mestecat, curățarea dinților și curățarea limbii.
Însă acestea pot îmbunătăți doar temporar igiena orală a unei persoane, în timp ce obiceiurile proaste sau factorii genetici pot determina revenirea respirației urât mirositoare.
Factorii responsabili
Compușii sulfurici volatili sunt principala cauză a respirației urât mirositoare persistente și apar atunci când bacteriile care trăiesc pe suprafața limbii descompun proteinele prea rapid, creând astfel un exces de substanțe chimice mirositoare.
Probioticele sunt bacterii benefice care trăiesc în organism, descompun și absorb nutrienții din alimente și protejează împotriva bacteriilor nocive.
Importanța probioticelor
Cercetătorii de la Universitatea Sichuan din China au analizat dacă probioticele ar putea elimina proteinele responsabile de mirosul neplăcut, așa cum fac cu bacteriile nocive.
Aceștia au căutat bazele de date de cercetare pentru studii clinice relevante publicate până în februarie 2021. Au fost identificate 7 studii cu 278 de participanți care au fost eligibile pentru cercetare, fiecare comparând probioticele cu placebo.
Probioticele analizate în studiu au fost: Lactobacillus salivarius, Lactobacillus reuteri, Streptococcus salivarius și Weissella cibaria, potrivit Daily Mail, citat de dcmedical.ro. Toate au fost sub formă de suplimente.
Numărul de participanți în fiecare studiu a fost între 23 - 68 de poersoane, cu vârste între 19 - 70 de ani. Perioadele de monitorizare au variat între 2 - 12 săptămâni.
Gravitatea respirației urât mirositoare a fost determinată de nivelurile de compuși sulfurici volatili detectați în gură și pe limbă.
Cercetătorii au luat în considerare și nivelurile de placă găsite pe limbă și dinți, deoarece și această acumulare este responsabilă pentru respirația urât mirositoare.
Analiza datelor consolidate, publicată în BMJ Open, a arătat că scorurile pentru respirația urât mirositoare au scăzut semnificativ la cei care au primit probiotice în comparație cu cei care au primit placebo.
Efectele observate au fost relativ de scurtă durată - până la 4 săptămâni - după care nu s-a mai observat nicio diferență semnificativă. Aceasta înseamnă că o persoană trebuie să continue să ia suplimente pentru a menține o respirație fără miros neplăcut.
Dar nu au existat diferențe semnificative în scorurile de acoperire a limbii sau în indicele de placp dentară între cei care au primit probiotice și cei care nu au primit.
Dr. Longjiang Li, autorul studiului de la Universitatea Sichuan din China, spune că probioticele pot inhiba mirosul neplăcut.
”Probioticele pot inhiba descompunerea aminoacizilor și a proteinelor de către bacteriile anaerobe din gură, astfel împiedicând producția de produse cu miros neplăcut”, a subliniat acesta.
Dar cercetătorii au tras un semnal de alarmă cu privire la interpretarea rezultatelor. Dimensiunile eșantioanelor din studiile incluse au fost mici, iar unele date au fost incomplete.
”Această revizuire sistematică și meta-analiză indică faptul că probioticele pot atenua halitoza prin reducerea concentrațiilor de compuși sulfurici volatili în termen scurt, dar nu există niciun efect semnificativ asupra principalelor cauze ale halitozei, cum ar fi placa dentară și acoperirea limbii.
