Vestitorii muţi ai stresului

Lehamitea de luni dimineaţă, senzaţia că ziua de lucru nu se mai termină, nevoia de a ridica tonul şi sentimentul că a apuca pe cineva de ciuf îţi va lua tone de greutate de pe umeri sunt, oricât de ciudat ar părea, stări care vin „la pachet” cu anii în care trăim. Ele apar şi dispar şi, între aceste episoade, avem impresia că suntem oameni, familişti şi profesionişti normali. Există însă o serie de manifestări mai puţin evidente ale stresului. Semne că nu trecem, pur şi simplu, printr-o perioadă mai grea, ci că ne confruntăm cu stres cronic. Asta înseamnă un asalt constant, zilnic, din partea hormonilor de stres. Iar dacă vă regăsiţi în măcar unul dintre simptomele prezentate mai jos, luaţi aminte la sfatul doctorului Stevan E. Hobfoll, preşedintele catedrei de ştiinţe ale comportamentului la centrul medical Rush University: luaţi-vă o pauză de o oră în fiecare zi, faceţi o plimbare şi închideţi-vă telefonul mobil.

DURERI DE CAP ÎN WEEK-END

În absenţa dozei zilnice de stres pot apărea migrenele. Zilele din care lipseşte agitaţia obişnuită sunt resimţite ca o anomalie şi au cam acelaşi efect cu tentativa de a renunţa brusc la cafea sau la alt excitant. Sfatul specialistului: menţineţi, pe cât posibil, programul de somn şi de alimentaţie din timpul săptămânii.

CRAMPE AB(D)OMINA(BI)LE

În cazul femeilor, s-a dovedit că stresul predispune la cumplite crampe menstruale. Mai precis, neplăcutele dureri sunt cu 100% mai frecvente în cazul doamnelor şi domnişoarelor cu o viaţă profesională acaparatoare. O spun (cu dovezi) cercetători de la Universitatea Harvard. Motivul: un dezechilibru hormonal indus de stres. O posibilă soluţie: exerciţiile fizice, care diminuează şi stresul, şi crampele aferente.

FĂLCI DUREROASE

Poate suna ciudat, dar astfel de dureri pot fi provocate de scrâşnetul dinţilor – fenomen des întâlnit în timpul somnului la persoanele cu nervii întinşi. Există însă „apărători” speciale ce pot fi purtate noaptea, asigură Experţii de la American Dental Association.

VISE STRANII

Pe măsură ce somnul devine mai profund, visele capătă un caracter pozitiv, astfel încât trezirea e asocia­tă unei stări plăcute, de bunădispoziţie. Persoanele stresate se trezesc de multe ori pe noapte, dând peste cap procesul firesc de „îmbunătăţire” a visului şi per­mi­ţând unei proiecţii negative să se menţină pe tot parcursul nopţii. Această neplăcere poate fi evitată umblând pu­ţin la rutina de dinaintea somnului: fără cofeină şi fără alcool.

EPISOADE ACNEICE

Stresul favorizează inflamaţiile care duc la apariţia coşurilor. Dacă soluţiile şi cremele antiacneice obişnuite nu îşi fac efectul, se impune un control dermatologic amănunţit.

SCĂRPINAŢI, SCĂRPINAŢI, SCĂRPINAŢI

Un recent studiu japonez realizat pe 2.000 de voluntari arată că persoanele care suferă de mâncărimi ale pielii (prurit) sunt de două ori mai predispuse la stres decât cele care nu suferă de această problemă cronică. Deşi nevoia continuă de a ne scărpina este, în mod sigur, un motiv de stres, experţii niponi spun că tensiunea sau anxietatea agravează afecţiuni cum ar fi dermatita, eczema, psoriazisul.

ALERGII MAI INTENSE

În cadrul unui experiment realizat în anul 2008 la Universitatea Ohio, cercetătorii au stabilit că persoanele suferind de alergii manifestau şi mai intens simptomele după ce participau la teste care induceau stresul. Hormonii de stres stimulează, potrivit cercetătorilor americani, producţia de IgE, o proteină din sânge care cauzează reacţia alergică.

AUUUU, BURTA!

Anxietatea şi stresul pot fi de vină pentru durerile de stomac, eventual la pachet cu durerile de cap şi insomniile. Nu se cunoaşte cu exactitate ce au în comun stresul şi manifestările sale „digestive”, dar una dintre teorii stipulează că intestinele şi creierul au în comun unele căi nervoase.