Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Explicațiile științifice din jurul acestui subiect delicat ne-au fost oferite de neurocercetătoarea Nicole Vignola, autoarea studiului „Reprogramează-ți creierul” (Editura Lifestyle, 2025): „În creierul nostru se nasc de obicei gânduri hoinare fără niciun stimul extern. Acestea folosesc informații bazate pe rezultatele trecute, cele din prezent și cele pe care ne așteptăm să le obținem în viitor, pentru a genera un dialog interior. Ele rulează necontenit în fundal, sub o formă nestructurată”. Dar de unde (ne) vin, concret, aceste gânduri răzlețe? „Gândurile respective provin dintr-o rețea de zone cerebrale numită rețeaua modului implicit (RMI). După cum îi sugerează și numele, aceasta se referă la modul nostru de gândire implicit. RMI are legătură cu gândurile hoinare, creativitatea, gândurile și gândirea autoreferențială. Este asociată cu gândurile introspective care există atunci când nu ne gândim la ceva anume”.
Metacogniția schimbă tiparele
Tot aici: „De multe ori rețeaua modului implicit este corelată cu amintiri autobiografice, cogniția socială și procesarea stărilor emoționale. În același timp, este o zonă responsabilă cu ruminația sau gândurile obsesive. RMI este deseori hiperactivă la indivizii care ruminează sau repetă informații negative referitoare la ei înșiși. Această hiperactivitate poate duce la o focalizare sporită asupra gândurilor negative despre propria persoană și la incapacitatea de a ne abate atenția de la ele, perpetuând ciclul ruminației și contribuind la persistența gândurilor anxioase și simptomelor depresive”. Cum am putea preveni și/ori combate această hiperactivitate? Din nou Nicole Vignola: „Metacogniția este cheia. Aceasta poate fi un instrument puternic pentru gestionarea gândurilor negative, care ne permite să ne recunoaștem, înțelegem și reglăm tiparele de gândire”.
Înțelegerea cauzelor
Cum anume? „Mai întâi trebuie să conștientizăm gândurile negative. Dacă le identificăm și le recunoaștem, putem să ne ocupăm de ele într-un mod eficient. Apoi, e musai să le reformulăm. Odată ce am devenit conștienți de gândurile negative, metacogniția ne permite să le punem la îndoială și să le schimbăm pur și simplu. Metacogniția ajută și la identificarea tiparelor repetitive de gândire negativă. Înțelegerea cauzelor de bază ale gândurilor negative și a factorilor care le activează ne permite să facem ceva în legătură cu ele și să ne formăm obiceiuri cognitive mai sănătoase”.
Trierea
Dar ce obiceiuri? „S-a demonstrat deja că meditația dezactivează RMI, perturbând ciclul obișnuit al gândurilor negative și slăbind conexiunile gândurilor obsesive. A medita este ca și cum am reseta modul de gândire implicit al creierului, trecând de la un mod negativ la unul mai calm. Timpul petrecut în natură influențează la rândul său RMI, favorizând o stare de relaxare și reducând hiperactivitatea rețelei asociate cu gândirea despre noi înșine. Influența duală a meditației și a naturii asupra RMI stă la baza puterii lor sinergice de a combate gândirea negativă și a favoriza o stare mentală bună”. Cea din urmă observație: „Inițial, când începi să meditezi, e foarte posibil să devii mai conștient de fluxul constant de gânduri, care poate să ți se pară copleșitor sau chiar să-ți producă agitație. Dacă vei rămâne însă pe poziții și nu vei ceda, vei constata că relația cu gândurile tale începe să se schimbe pe măsură ce le triezi”.
„În creierul nostru se nasc de obicei gânduri hoinare fără niciun stimul extern. Acestea folosesc informații bazate pe rezultatele trecute, cele din prezent și cele pe care ne așteptăm să le obținem în viitor, pentru a genera un dialog interior”, Nicole Vignola, expert în neuroștiințe
„Gândurile hoinare provin dintr-o rețea de zone cerebrale numită rețeaua modului implicit (RMI)”, Nicole Vignola
Citește pe Antena3.ro
