Apa băută la tinerețe face bine la bătrânețe

Se știe că unii oameni îmbătrânesc mai repede decât alții sau că unii oameni trăiesc fără așa-numitele boli ale bătrâneții, în timp ce alții dezvoltă mai multe afecțiuni cronice legate de vârstă. Odată cu îmbătrânirea rapidă a populației și apariția unei epidemii de boli cronice, găsirea mecanismelor și punerea în aplicare a unor măsuri preventive care ar putea încetini procesul de îmbătrânire a devenit noua provocare pentru specialiștii din domeniile cercetare biomedicală și sănătate publică. 

Pornind de la o cercetare anterioară, care a relevat că, la șoareci, restricția de apă pe tot parcursul vieții le-a scurtat durata de viață cu șase luni (ceea ce echivalează cu aproximativ 15 ani de viață umană), și i-a predispus la modificări degenerative, oamenii de știință au vrut să afle și dacă o hidratare optimă poate încetini procesul de îmbătrânire la om. 

Date colectate timp de 30 de ani

Folosind datele colectate de la 11.255 de adulți pe o perioadă de 30 de ani, din studiul Riscul de ateroscleroză în comunități (ARIC), cercetătorii au analizat, practic, legăturile dintre nivelurile de sodiu din sânge - care cresc atunci când aportul de lichide scade - și alți diverși indicatori ai sănătății și au descoperit că adulții cu niveluri de sodiu seric la limita superioară al unui interval considerat normal au fost mai predispuși să dezvolte afecțiuni cronice și să prezinte semne de îmbătrânire biologică avansată decât cei cu niveluri de sodiu seric în intervalele medii. Adulții cu niveluri mai ridicate au fost, de asemenea, mai predispuși să moară la o vârstă mai tânără. 

Colectarea datelor a început în 1987, când participanții aveau între 40 și 50 de ani, iar vârsta medie a participanților la evaluarea finală din timpul perioadei de studiu a fost de 76 de ani.

„Rezultatele sugerează că hidratarea adecvată poate încetini îmbătrânirea și poate prelungi o viață fără boli”, a spus prof. dr. Natalia Dmitrieva, autor al studiului și cercetător în Laboratorul de Medicină Regenerativă Cardiovasculară de la National Heart, Lung and Blood Institute (NHLBI), parte a NIH, potrivit medicalxpress.com.

Îmbătrânire biologică mai rapidă, chiar și la o stare de ușoară deshidratare

Autorii studiului au precizat că, pentru a permite o comparație corectă între modul în care hidratarea s-a corelat cu rezultatele obținute, au exclus adulții care aveau niveluri ridicate de sodiu seric la verificările inițiale sau pe cei cu alte afecțiuni, cum ar fi obezitatea, care ar putea afecta nivelurile de sodiu seric. Apoi, au evaluat modul în care nivelurile de sodiu din sânge s-au corelat cu îmbătrânirea biologică. Aceasta a fost evaluată prin intermediul a 15 markeri de sănătate (printre care și tensiunea arterială sistolică, colesterolul și glicemia), care au oferit o perspectivă despre cât de bine funcționa sistemul cardiovascular, respirator, metabolic, renal și imunitar al fiecărei persoane.

Astfel, au descoperit că adulții cu niveluri ceva mai ridicate de sodiu seric, chiar dacă se încadrează în limitele normale (intervalul normal este cuprins între 135-146 mEq/L), au avut mai multe șanse de a prezenta semne de îmbătrânire biologică mai rapidă. Aceasta s-a bazat pe indicatori precum sănătatea metabolică și cardiovasculară, funcția pulmonară și inflamația.

Diferențe mici de sodiu seric, efecte uriașe pe termen lung

Adulții cu niveluri de sodiu seric de peste 142 mEq/L, spre exemplu, au prezentat un risc până la 15% de avea o vârstă biologică mai mare față de vârsta lor cronologică, comparativ cu cei care au menținut un nivel al sodiului seric între 137-142 mEq/L, în timp ce nivelurile de peste 144 mEq/L au fost corelate cu o creștere cu 50% a acestui risc. 

De asemenea, potrivit studiului, nivelurile de sodiu din sânge cuprinse între 144,5-146 mEq/L au fost asociate cu un risc de moarte prematură cu 21% mai mare, comparativ cu intervalele cuprinse între 137-142 mEq/L.  

Totodată, adulții cu niveluri de sodiu seric peste 142 mEq/L au avut un risc asociat cu până la 64% mai mare de a dezvolta boli cronice, cum ar fi: insuficiența cardiacă, accidentul vascular cerebral, fibrilația atrială, boala pulmonară cronică, diabet și demență. În schimb, adulții cu niveluri de sodiu seric între 138-140 mEq/L au avut cel mai mic risc de a dezvolta boli cronice.

Oamenii de știință au subliniat însă că sunt necesare mai multe studii randomizate, controlate pentru a determina cu certitudine dacă hidratarea optimă poate promova îmbătrânirea sănătoasă, poate preveni bolile și poate duce la o viață mai lungă.

Câte lichide trebuie să bea un om pentru o hidratare adecvată

Dr. Natalia Dmitrieva, unul dintre autorii studiului, spune că majoritatea oamenilor își pot crește în siguranță aportul de lichide pentru a atinge nivelurile recomandate, astfel încât să scadă nivel de sodiu seric, și pot face acest lucru consumând apă, precum și alte lichide (cum ar fi sucurile) sau legume și fructe cu un conținut ridicat de apă. 

Academia Națională de Medicină recomandă femeilor să bea zilnic 6 - 9 căni (adică 1,5 - 2,2 litri) de lichide, iar bărbaților, 8 - 12 căni de apă (2 - 3 litri). 

Însă sunt și persoane care ar avea nevoie de îndrumare medicală cu privire la cantitatea potrivită de lichide pe care trebuie să o consume, din cauza problemelor de sănătate subiacente. „Scopul este de a se asigura că pacienții primesc suficiente lichide, evaluând în același timp alți factori, cum ar fi medicamentele, care pot duce la pierderea de lichide”, a explicat dr. Manfred Boehm, unul dintre autorii studiului. 

Principalele surse de sodiu din organism sunt sarea de bucătărie și alimentele, iar pentru un adult sunt suficiente 3-5 g sare în 24 de ore. 

Studiul poate fi citit integral aici: Middle-age high normal serum sodium as a risk factor for accelerated biological aging, chronic diseases, and premature mortality - eBioMedicine (thelancet.com)