Vrei să trăiești mai mult? Socializează și fii bun!

Așadar, cum te pot ajuta prietenia, optimismul și bunătatea să trăiești 100 de ani? Să aflăm din articolul colegei noastre Monalisa Popa, publicat în Longevity Magazine, revistă de înaltă ținută, editată de Antena 3 și aflată acum la punctele de distribuție a presei.

O dietă echilibrată, bogată în fructe și legume? 10.000 de pași făcuți zilnic? Un somn de 8 ore? Da, toate aceste lucruri contează pentru sănătate, dar rezultatele cercetărilor efectuate de jurnalistul științific Marta Zaraska și publicate în cea mai recentă carte a sa sugerează că, dacă ne concentrăm doar pe dietă și mișcare, trecem cu vederea o parte importantă din ceea ce este necesar pentru o stare generală bună. Dacă dorim să ne îmbunătățim cât de mult posibil sănătatea fizică, este cel puțin la fel de important să ne concentrăm asupra relațiilor sociale și să-i tratăm pe ceilalți cu bunătate și amabilitate.

În timpul unor studii, Zaraska a observat că cercetările au indicat, în mod repetat, că relațiile interumane sunt un pilon central al sănătății. Cu alte cuvinte, dacă vrem să trăim o viață mai lungă și mai sănătoasă, trebuie să acordăm prioritate creării unor bune relații cu cei din jur și să rămânem conectați, amabili și implicați în comunitate. De exemplu, o meta-analiză a constatat că oamenii cu relații sănătoase și de sprijin trăiesc mai mult și că efectele pozitive ale acestor legături sunt surprinzător de puternice.

Singurătatea, un flagel al ultimelor decenii

Marta Zaraska explică în carte că starea noastră mentală are un impact direct asupra proceselor biologice din corp. Când trăim în stres, apar schimbări în sistemul imunitar: inflamația crește, în timp ce capacitatea de a ține piept virușilor scade. Unul dintre principalii factori de stres cu care se confruntă oamenii moderni este singurătatea. Într-un studiu, participanții la cercetare au fost infectați în mod voluntar cu un virus al răcelii, iar simptomele ulterioare ale acestora au fost monitorizate de medici. Rezultatul? Cei care au fost izolați social au avut cu 45% mai multe riscuri de a se îmbolnăvi.

În timp ce stresul și singurătatea pot provoca schimbări negative asupra sistemelor noastre biologice, alocarea de timp pentru a interacționa cu ceilalți ne ajută la activarea unor procese benefice, cum ar fi eliberarea de oxitocină. S-a descoperit că oxitocina scade cortizolul, reduce durerea, schimbă modul în care creierul răspunde la potențialii factori de stres și chiar favorizează creșterea de noi celule cerebrale. Este deja de notorietate faptul că îmbrățișările cresc nivelul de oxitocină, la fel și contactul vizual cu ființe dragi (chiar și cu câinele familiei).

Bunătatea și voluntariatul, surse de sănătate

Alte modalități prin care oamenii pot stimula conexiunile sociale sunt voluntariatul sau angajarea în diferite acte de bunătate. Un studiu a arătat că persoanele în vârstă care făceau voluntariat au avut cu 44% mai puține riscuri de a muri pe parcursul unei cercetări de cinci ani. În alte studii, voluntarii au dovedit niveluri mai scăzute de proteină C-reactivă și interleukina-6, ambele fiind markeri ai unor procese inflamatorii. Cercetările sugerează chiar că cei care se fac acte de bunătate pot vedea schimbări pozitive în modul în care se exprimă genele responsabile pentru sistemul lor imunitar.

Zaraska mai arată în cartea sa că, în ultimele decenii, a existat o creștere alarmantă a fenomenului singurătății, ceea ce ne face să simțim din ce în ce mai puțin că avem oameni cu care putem vorbi. Dată fiind această situație, acum mai mult ca oricând, strădania de a forma noi relații cu cei din jurul nostru are potențialul de a ne îmbunătăți starea generală și longevitatea. „Investesc mai mult timp în căsnicia mea. Mă opresc să discut cu vecinii. Încerc să fiu mai amabilă. Aceleași eforturi care ne întineresc corpurile și ne ajută să trăim mult timp ne ajută, de asemenea, să creștem ca oameni”, mărturisește autoarea.

Ce facem

- Ne planificăm petrecerea unui timp de calitate cu prietenii și familia.

- Includem bunătatea în rutina zilnică.

- Consolidăm relațiile, chiar dacă avem copiii sau părinții la distanță. Un apel telefonic surclasează întotdeauna mesajul text. 

- Îi ajutăm pe alții (trimitem unui prieten un cadou fără un prilej anume sau ducem alimente unui membru al familiei sau unui vecin în vârstă).

- Promovăm legăturile sociale între vecini.

Oxitocina, hormonul iubirii 

Oxitocina este un hormon natural cu rol esențial în naștere și alăptare, precum și în comportamentul uman. Datorită faptului că oxitocina este asociată cu încrederea, construirea relațiilor sociale și excitația sexuală, este denumită hormonul iubirii. Oxitocina generează acel binecunoscut sentiment că totul este confortabil și sigur, pe care oamenii îl au atunci când sunt împreună cu persoane de care le pasă. Senzația de apropiere, căldură sufletească și iubire, comunicarea pozitivă și, în general, emoțiile pozitive sunt legate de acțiunea oxitocinei.

Marta Zaraska este un jurnalist științific franco-polono-canadian cunoscut pe tot globul. Prima sa carte, intitulată „Dependenți de carne: Istoria și știința celor 2,5 milioane de ani ai obsesiei noastre pentru carne” a fost considerată de revista Nature drept una dintre „cele mai bune alegeri științifice” ale anului 2016. A doua ei carte, „Înaintând în tinerețe: Cum te pot ajuta prietenia, optimismul și bunătatea să trăiești 100 de ani”, a fost publicată simultan în SUA, Canada și Marea Britanie și a beneficiat de recomandări fabuloase din partea unora dintre cei mai reputați autori de literatură de specialitate.

.