5 mituri despre alimente

Pentru a avea o alimentaţie sănătoasă, trebuie să ne informăm şi să facem distincţie între ceea ce este adevărat şi mit.

În caz contrar, pot apărea carenţe de vitamine, minerale sau proteine, care se manifestă prin afecţiuni la nivelul pielii, al organelor interne, prin stări de oboseală, surmenaj, anemii sau tulburări nervoase. Iată cele mai frecvente mituri cu privire la alimentele pe care le putem consuma fără limită sau, din contră, de care trebuie să ne ferim.

MIEREA, MAI BUNĂ DECÂT ZAHĂRUL
De multe ori am auzit că mierea este mai bună decât zahărul pentru că este o sursă rapidă de energie şi minerale. Adevărul este altul. Atât mierea cât şi zahărul conţin două zaharuri simple - glucoză şi fructuoză - care sunt procesate în acelaşi mod de organism. Este adevărat că mierea furnizează mai puţine calorii decât zahărul (o linguriţă de zahăr conţine 64 de calorii în timp ce una de miere, 46 de calorii), însă conţine şi apă. Pentru a obţine aceeaşi "dulceaţă", avem nevoie însă de o cantitate egală de calorii, deci de mai multă miere. De asemenea, mierea mai conţine fier şi calciu, elemente care nu sunt în zahăr. Dar pentru a ne asigura necesarul zilnic de calciu ar trebui să mâncăm cel puţin 40 de căni de miere.

CARNEA MARINATĂ, FĂRĂ BACTERII
Se spune că alcoolul sau condimentele folosite la prepararea cărnii marinate distrug toţi germenii. Dar adevărul este că alcoolul este diluat de sucurile din carnea crudă. Aşa că el nu are nici un efect asupra microbilor pentru care carnea reprezintă mediul cel mai prielnic de dezvoltare. Pe de altă parte, condimente precum muştarul, piperul, ustoroiul, ghimbirul sau ceapa nu distrug nici ele microbii. Singura modalitate prin care aceştia pot fi distruşi este fierberea cărnii la temperaturi peste de 80 de grade Celsius. O altă soluţie ar fi să puneţi carnea marinată pe grătar. Atenţie! Carnea se lasă la marinat în frigider, mai ales în timpul verii, în recipiente de sticlă sau în pungi închise ermetic.

ANTIOXIDANŢI
Grepfrutul este recunoscut pentru conţinutul lui bogat în antioxidanţi, vitamine şi minerale. El nu conţine "ingrediente" care să ne scape de kilogramele în plus. De fapt, nu există nici un aliment şi nicio combinaţii de alimente care să "topească" grăsimile prin modificarea metabolismului. O explicaţie a reducerii greutăţii corporale după o dietă cu grepfrut ar putea fi că acest fruct ia locul unor alimente cu un conţinut caloric mare. 

PÂINEA ÎNGRAŞĂ
Acest aliment reprezintă una dintre cele mai bune surse de energie din dieta noastră. Pâinea conţine carbohidraţi, consideraţi a fi "combustibilul" necesar bunei funcţionări a muşchilor. Mai mult, un consum optim de pâine reglează nivelul glicemiei din sânge. De fapt, pâinea în sine nu ne îngraşă. Problema este cu ce alimente o asociem. De exemplu, o felie de pâine cu unt sau un sendviş cu mezeluri schimbă radical conţinutul în grăsimi şi calorii al pâinii.

GRĂSIMILE SUNT DĂUNĂTOARE
Contrar opiniei generale, nu toate grăsimile sunt periculoase. Există şi grăsimi care aduc beneficii organismului, motiv pentru care ele nu trebuie să lipsească din dieta zilnică. Este vorba despre grăsimile monosaturate (din uleiul de măsline, nuci, peşte, alune, seminţe sau în uleiurile vegetale), care scad nivelul colesterolului "rău" şi îl cresc pe cel "bun". În schimb, trebuie consumate cu măsură alimentele care conţin grăsimi saturate: carne roşie, unt, margarintă, nuci de cocos, brânzeturi, untură şi îngheţată.