Adolescenţi fără tutun

Fumatul ucide o persoană din zece în lume. În total, 5 milioane de oameni se sting anual din cauza fumatului. Tabagismul este a doua cauză de deces la nivel mondial.

Fumatul ucide o persoană din zece în lume. În total, 5 milioane de oameni se sting anual din cauza fumatului. Tabagismul este a doua cauză de deces la nivel mondial. Sînt cele mai recente date publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) cu prilejul Zilei Mondiale fără Tutun, marcată în fiecare an la 31 mai. Poate veţi spune că milioane de oameni mor din cauza epidemiilor, foamei şi sărăciei. Pe cînd fumătorii şi-o fac cu mîna lor. Într-o anumită măsură este adevărat. Sînt responsabili pentru că îşi pun viaţa în pericol. Însă ce vină au copiii şi tinerii care sînt ţinte ale strategiilor parşive puse la punct de industria tutunului? Industrie care, pentru a putea să supravieţuiască, recrutează milioane de tineri pentru a-i înlocui pe fumătorii care din cauza acestui viciu mor sau pe cei care, spre binele lor, renunţă la fumat.

Majoritatea tinerilor se lasă prinşi în plasa acestui viciu înainte de a împlini

18 ani. Mai grav este că 25% dintre aceştia au experimentat fumatul chiar înainte de 10 ani. Tocmai pentru a atrage atenţia asupra pericolului fumatului asupra tinerilor, OMS a decis ca anul acesta lupta antifumat să fie consacrată exclusiv tinerilor. Astfel, sub sloganul “Tinereţe fără tutun”, la nivel mondial a fost iniţiată o campanie privind adoptarea unor legi pentru interzicerea totală a ­publicităţii la produsele din tutun.

Epidemia mondială de tabagism

De ce promovarea ţigărilor constituie o ameninţare pentru tineri? Cu cît tinerii sînt mai expuşi publicităţii la tutun, cu atît ris­cul de a se apuca de fumat este mai ma­re. Pentru că în reclame fumatul este asociat cu valori de care tinerii sînt atraşi – prestigiu, forţă, seducţie, spirit de aventu­ră, apartenenţă la un grup. În plus, răs­pîn­direa publicităţii la tutun subestimează pericolul reprezentat de ţigări asupra să­nă­tăţii. Astfel, ţigările încep să fie percepu­te de tineri ca produse de consum ase­mănătoare celorlalte produse: băuturi carbogazoase, alimente fast-food. Din această cauză tinerii nu mai reuşesc să înţeleagă de ce aceste produse sînt dăunătoare.

În prezent, în lume există 1,8 mi­lioane de tineri cu vîrste între 10 şi 24 de ani. Peste 80% dintre aceştia sînt ţinte ale campaniilor agresive susţinute de industria tutunului.

De ce OMS iniţiază campanii de preve­ni­re a tabagismului? Pentru că tabagismul este o boală. Ba chiar specialiştii spun că exis­tă o epidemie mondială de tabagism. Ei mizează pe faptul că este principala epidemie care poate fi evitată. În acest scop, OMS a adoptat o convenţie in­ter­­naţională, ce cuprinde şase măsuri îm­po­triva tu­tu­nului: interzicerea fumatului în locurile publice, aplicarea unor taxe pe pro­dusele din tutun, creşterea preţului aces­tora, imprimarea pe pachetele de ţi­gări a unor mesaje explicite privind ris­cu­ri­le fumatului, interzicerea publicităţii di­rec­te şi indirecte la tutun, interzicerea co­mer­cializării produselor din tutun către mi­nori. Toate aceste măsuri sînt prevăzute în Convenţia-cadru privind lupta antitutun adresată tuturor statelor membre OMS.

Nicotină, droguri

În ţara noastră sînt 6,5 milioane de fumători, confirmă cel mai recent studiu al Agenţiei Naţionale Antidrog. Vîrsta medie la care tinerii din România încep să fumeze este 18 ani. 90% dintre persoanele care se apucă de fumat în fiecare an sînt copii şi adolescenţi. “Copiii şi adolescenţii renunţă mai greu decît adulţii la fumat, pentru că, în cazul lor, intervine dependenţa psihică şi, pentru a se lăsa de fumat, au nevoie de o motivaţie foarte mare. E destul de dificil să convingi un tînăr să renunţe la fumat, pentru că la această vîrstă adolescenţii prezintă tulburări de comportament care favorizează fumatul. Însă cel mai grav este că fuma­tul poate fi o primă etapă în dependenţa de droguri, deoarece majoritatea consumatorilor de marijuana sau haşiş au fost mai întîi fumători”, explică doctorul Corina Ciobanu, medic neuropsihiatru în cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie “Prof. dr Al. Obregia”.

Procentele de fumători de sex masculin şi feminin sînt egale. Totuşi, majoritatea băieţilor, după ce au început să fumeze, renunţă cu foarte mare dificultate la ţigară, comparativ cu fetele, care sînt mai uşor de convis să abandoneze fumatul. “Fără să îi discriminăm pe băieţi, putem spune că fetele au o mai mare capacitate de autocontrol, de a-şi impune mai multe norme, care le ajută să nu cedeze în faţa dependenţei”, explică specialistul nostru. De asemenea, fetele sînt mai conştiente de efectele negative ale consumului de nicotină. Ele aud că dacă fumează li se degradează tenul, îmbătrînesc mai repede, li se îngroaşă vocea, iar mai tîrziu se pot îmbolnăvi de cancer pulmonar. De aceea pot renunţa mai uşor. În schimb, băieţii, fiind mai puţin interesaţi de aspectul lor fizic, continuă să aibă acest obicei.

Rolul esenţial în cazul adolescenţilor dependenţi de nicotină îl au părinţii. Dacă părinţii fumează, sînt puţine şanse ca ­adolescenţii să lase ţigara deoparte. Dr Corina Ciobanu îi sfătuieşte pe părinţii fumători să facă, alături de copiii lor, un experiment: să renunţe în acelaşi timp la consumul de nicotină. Astfel, cu voinţă din ambele părţi, reuşita va fi mai sigură.

Sfatul medicului

“Dacă pericolul pentru sănătate nu este un argument suficient de ­puternic pentru ca tinerii să se lase de fumat, iată unul care îi poate ­convinge. Fuma­tul dăunează nu numai sănătăţii, ci şi portofelului. În cinci ani de abstinenţă economiseşti 7.300 de dolari, dacă fumezi un pachet de ţigări pe zi, la preţul de doi dolari pachetul. Aşadar, o maşină sau cinci ani de fumat? O vacanţă în Grecia sau şase luni de fumat?”, ­sugerează dr Magdalena Ciobanu, coordonatorul Centrului ­pentru renunţare la fumat de la ­Institutul “M. Nasta”.