Asociaţia Transplantaţilor din România

În fiecare săptămână, vă oferim informaţii despre o asociaţie care are ca scop apărarea drepturilor unei categorii de pacienţi. Săptămâna aceasta vă prezentăm Asociaţia Transplantaţilor din România (ATR).

Informaţii despre activitatea Asociaţiei Transplantaţilor din România (ATR), dar şi despre greutăţile cu care se confruntă persoanele transplantate oferă pentru Jurnalul de sănătate prim-vicepreşedintele ATR, Gheorghe Tache.

Această asociaţie a fost înfiinţată în 1996, cu scopul de a fi un intermediar între pacienţii cu un transplant şi autorităţile statului. Deoarece, posttransplant, pacienţii au nevoie de o serie de medicamente incluse în programul de transplant. Totuşi, pacienţii se confruntă periodic cu dificultăţi în procurarea acestora. În prezent, peste 1.100 de persoane fac parte din această asociaţie.

"Printre problemele cu care se confruntă pacienţii în stare posttransplant sunt diverse: legislative şi privind asigurarea tratamentului imunosupresor în ambulator. Toate pălesc, însă, în faţa neasigurării medicaţiei de imunosupresie. Dacă nu se asigură medicaţia de imunosupresie, murim, şi restul nu mai contează", precizează Gheorghe Tache.

El mai adaugă că "începând cu semestrul al doilea din 2009, tot mai mulţi dintre pacienţii în stare posttransplant au avut probleme în asigurarea medicaţiei de imunosupresie - vitală pentru ei. Din păcate, lucrurile se agravează: spre exemplu, Casa Judeţeană Neamţ a anunţat public în data de 04.05.2010 că a terminat banii pentru tratamentul în ambulatoriu. În aceste condiţii, pacienţii în stare posttransplant rămân fără medicamente, iar întreruperea tratamentului înseamnă moarte rapidă".

Printre instituţiile cu care ATR a reuşit să dialogheze legat de problemele asociaţiei se numără Ministerul Sănătăţii, "la care suntem primiţi în audienţe la nivel maxim de secretar de stat" şi cu Agenţia Naţională de Transplant, organism al MS, "cu care avem relaţii foarte bune". Cu Casa Naţională de Sănătate nu am reuşit să avem dialog, mai spune prim-vicepreşedintele ATR.

SCHIMB DE EXPERIENŢĂ
Activitatea ATR nu se limitează doar la nivel naţional. Asociaţia este membru al World Transplant Games Federation din 1999 şi membru fondator al European Transplant and Dialysis Sport Federation, organizaţie înfiinţată în 2000. Prin intermediul acestor organizaţii ATR, a intrat în contact cu organizaţii similare din ţări europene, dar şi de pe celelalte continente.
"În cadrul acestor organizaţii, ATR participă cu echipe la competiţiile sportive organizate de aceste federaţii în scopul de a face propagandă prodonare şi de a asigura un cadru de socializare pentru pacienţii în stare posttransplant din ţările membre."
Drama prin care trec nu i-a lăsat insensibili pe transplantaţi, ba chiar a creat legături strânse între pacienţii cu astfel de probleme. "Există situaţii în care membrii asociaţiei se împrumută între ei cu medicamentele de care au nevoie şi care, uneori, le lipsesc."

CUM DEVII MEMBRU ATR?
Orice persoană care doreşte se poate înscrie în ATR, chiar dacă nu este transplantat. "Membrii trebuie să plătească o cotizaţie, măcar pentru evidenţă şi pentru a-şi manifesta cumva apartenenţa la această organizaţie. Cotizaţia anuală pentru un membru ATR este de 20 lei pentru anul 2010. Adresa: Şos. Colentina nr. 81, bl. 84, sc. 4, et. 6, ap. 124, Sector 2, Bucureşti. Online pot fi obţinute informaţii accesând www.e-transplant.ro sau trimiţând întrebări la astranrom@yahoo.com; telefoane 0745-05.21.08; 0762-24.48.20; 0762-24.48.22; 0762-24.48.23; 0768-17.18.14.

TEMERI PERMANENTE
"Trăim cu teama permanentă că vom ajunge în situaţia de a nu ni se mai asigura medicaţia de imunosupresie... Şi atunci ce vom face?!!? Va trebui să ne resemnăm în aşteptarea morţii rapide?"