Bârfe despre slăbire

În treaba asta cu mâncarea din farfurie se îmbulzesc cele mai multe sfaturi venite din toate părţile ca o ploaie nebănuită de vară, dar în ce îmbucă omul se înghesuie şi cele mai multe gafe.

Şi acum să vedem inamicul public numărul unu, cum îl consideră multă lume, şi anume codrul de pâine. Pâinea nu excelează în calităţi nutritive şi ca o parte rea este că pâinea conţine aproximativ 50% zahăr şi ceva vitamine B1-B6. Şi iată un alt efect defavorabil. Pâinea ne aduce o dată cu ea şi componenţi fitaţi care sunt antagonici cu hormonii tiroidei, astfel că pâinea scade performanţele intelectuale. Marii mâncători de pâine nu sunt daţi afară din casă de prea multă deşteptăciune. Se amăgesc unii cu ideea cum că dacă prăjeşti pâinea nu-ţi creşte burta. Se consolează cu o eroare. Prin prăjire se elimină apa şi felia de pâine devine mai bogată din punct de vedere al concentraţiei în zaharuri. Graşii trebuie să mănânce pe zi cam 120 de grame de pâine, cei care n-au necazuri cu grăsimea pot mânca o jumătate de pâine.

Paste şi cartofi
Şi fiindcă ne referim la principalii inculpaţi în procesul obezităţii, unii trag obuze vârtoase în paste şi cartofi. Şi aceste două alimente sunt hulite cum că te îngraşă de trebuie să-ţi lărgeşti pantalonii sau fustele. În realitate, pastele şi cartofii nu sunt chiar aşa de îndesate cu carbohidraţi, adică dulciuri, precum pâinea. Cartofii şi pastele au doar 20% dulce în ele. Nu e un prăpăd să mănânci cartofi, dar cel mai bine e să-i prepari la cuptor sau fierţi. Şi cum ce e mai bun îngraşă, aşa se întâmplă şi cu cea mai lăudată formă de cartofi, cartofii prăjiţi. Cartofii prăjiţi ajung cât ai clipi la 400 de kilocalorii pe suta de grame. Mai întâi că prăjitul lor scade apa şi creşte conţinutul de zahăr. Apoi prăjelile biciuiesc pancreasul, iar folosirea de mai multe ori a uleiului prăjit aduce în cartofii prăjiţi periculoasele substanţe de descompunere a uleiului, numite acroleine, care au fost dovedite ca substanţe cancerigene. Şi piureul cam îngraşă, fiindcă la el trebuie să adaugi ceva. Şi acel ceva numit lapte şi unt îngraşă la rândul lor. Graşii nu trebuie să depăşească 250 de grame de paste şi cartofi, care din păcate sunt o grămăjoară mică în farfurie.

Lactatele
Graşii trebuie să fie atenţi şi cu laptele şi lactatele. Cei cu burtă mare e de preferat să bea lapte degresat cu 1%-1,5% grăsime şi mai recomandabil e să îşi pună pe masă iaurturi sau lapte bătut, sana, chefir. Obezii trebuie să uite că există smântână şi frişcă. Şi brânza trebuie degresată, iar telemeaua desărată. Graşilor le este mai potrivit caşul sau urda. Nu se recomandă oamenilor graşi brânza fermentată din categoria caşcavalurilor, dar nici brânza de burduf.

Carnea
Unii spun că poţi slăbi dacă te îndopi cu carne. Medicina nutriţiei susţine că nu e bine aşa. Omul când vrea să slăbească în primul rând trebuie să nu-şi afecteze sănătatea. Omul trebuie să slăbească sănătos, iar preocuparea lui pentru o siluetă normală trebuie să existe toată viaţa nu cu hei-rup-ul în cure de slăbire brutale. Omul când vrea să slăbească trebuie să mănânce de toate; şi glucide, şi proteine, şi lipide, şi minerale. Dar pentru a slăbi omul trebuie să umble la cantitatea de alimente. Acele cure de slăbire în care într-o zi mănânci o categorie de alimente, a doua zi altă categorie de alimente şi aşa în fiecare zi se mănâncă doar o familie de alimente înseamnă o greşeală. Pentru că mâncând acelaşi meniu dintr-o singură familie de alimente în fiecare zi te văduveşti de elementele necesare, existente în celelalte tipuri de hrană. Aşa că trebuie să mănânci echilibrat în fiecare zi. Şi fiindcă a venit vorba de carne, ştiinţa nutriţiei spune: cel mai sănătos este peştele, apoi pasărea de curte. Carnea de porc trebuie să fie mai slabă şi nu preparată prin prăjire în tigaie sau dată prin pesmet. Cel mai bine carnea trebuie înăbuşită la cuptor sau fiartă. Carnea de vacă e bună, dar să nu fie prăjită. Mulţi iubesc carnea de animal tânăr şi organele puse pe jăratic. Dar nu trebuie să te întinzi pe perioade lungi cu astfel de specialităţi, fiindcă tipul de carne tânără de viţel, de miel, de ied, de vânat înseamnă mulţi uraţi, ca şi depozitul de săruri de uraţi din ficatul, rinichiul, inima puse pe grătar. Făcând abuz de astfel de tipuri de carne te pocneşte o criză de gută sau te chinuie pietrele la rinichi. Foarte bună este şi mâncarea cu sos. Dar sosurile nu trebuie preparate cu făină şi ceapă prăjită. Sosurile trebuie preparate cu ceapă fiartă şi legume scăzute, plus pastă de roşii. Multă lume spune că regimul alimentar recomandat bolnavului de diabet este cea mai sănătoasă dietă. În mare parte este adevărat, fiindcă diabeticului i se reduc dulciurile, făinoasele, băuturile dulci şi asta împiedică îngrăşarea. Adevărata cură de slăbire nu trebuie să elimine mai mult de 3-4 kilograme pe lună. Trebuie să ne ferim de produsele alimentare care au termen de valabilitate prea lung, de circa un an, fiindcă sunt pline de conservanţi cu E-uri. Nu trebuie să ne tragă de mânecă nici produsele alimentare prea frumos colorate, căci şi în aceste cazuri coloranţii au adus frumuseţe, dar şi torpile chimice pentru organism.

BEREA. Nu ştiu cei ce răstoarnă veseli sticlele cu bere pe drumul gâtlejului că berea-i doldora de calorii şi depune grăsime cât o pâine. Cei care se ocupă cu sportul băutului zilnic de bere să ştie că berea are un conţinut mare de zahăr, deci îngraşă zdravăn, iar berea mai intens colorată e şi mai aducătoare de kilograme în plus. Băutorul zilnic de bere, dacă a ales acest drum, să ştie că acest drum duce spre obezitate. Dacă mai poate să facă ceva, atunci să nu bea alcool pe stomacul gol. Măcar înainte de a bea bere sau alt alcool să răstoarne pe gât un pahar cu apă. După cum rămâne valabil principiul acela că e foarte rău să bei alcool fără mâncare.